„Cerbul de Aur“ a fost gasit ingropat la Iasi

„Cred ca inca 200 de ani se va mai gasi munitie in Iasi“, spune cel mai experimentat genist din Iasi, Constantin Cararusa

Iasul sta pe un veritabil si imens depozit de munitie. Intreg judetul este practic intesat cu munitie de razboi ramasa neexplodata din timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial. In ultimii ani, cantitatile de bombe asanate din judet au etichetat Iasul ca fiind cel mai bogat in munitie. Potrivit reprezentantilor Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta (ISU), in fiecare an se aduna in medie zece tone de material pirotehnic de pe cimpurile judetului. "Cred ca inca doua sute de ani de acum inainte se va mai gasi munitie in Iasi", apreciaza maistrul militar Constantin Cararusa, fostul genist al ISU, care a lucrat mai bine de 35 de ani la "recoltarea" munitiei. In timpul carierei sale, maistrul Cararusa a scos la suprafata pe linga sute de vagoane cu munitie si bijuterii si monezi de aur, precum si comori ascunse sub pamint in timpul razboiului.

La Iasi, razboiul continua

In vreme de pace, la Iasi, razboiul continua. Cel putin pentru specialistii ISU, care vor mai avea de lucru cel putin patru, cinci generatii de acum inainte. In fiecare luna, in functie de recolta, sute sau mii de kilograme de proiectile sint aruncate in aer prin explozii controlate, in poligonul special amenajat pentru detonare. "Iasul este cel mai bogat in munitie neexplodata. Aici se gaseste cea mai mare cantitate de pe Frontul de Est. In timpul razboiului, linia frontului a fost in doua rinduri stabilizata in judetul Iasi. Asa se explica aceasta bogatie de munitie. Am gasit proiectile chiar si din Primul Razboi si citeva care au ramas din timpul Razboiului de Independenta", a explicat colonelul Dan Axinte, prim adjunct al sefului ISU. Reprezentantii ISU spun ca evidenta exacta dupa calibru, provenienta sau tip a bombelor adunate din judet de-a lungul anilor, precum si alte date statistice au fost predate Arhivelor Ministerului Apararii. "Nu mai avem o evidenta exacta a activitatilor de stringere si distrugere a munitiei pentru ca, in momentul in care am trecut in subordinea Ministerului de Interne, am predat toate documentele catre Arhiva Ministerului Apararii. In orice caz, cadenta in care se aduna proiectilele este in medie de zece tone pe an", a explicat maiorul Dan Marciuc, purtator de cuvint al ISU.

Trebuia sa cunosti mai multe limbi straine

Timp de peste 35 de ani, un singur om a "arat" cimpurile din judet in cautare de proiectile ramase din timpul conflictelor militare desfasurate in zona Moldovei. In toata cariera sa, maistrul militar iesean Constantin Cararusa a neutralizat mii de tone de explozibil. Puse la un loc, puterea lor ar fi provocat un dezastru, cit cele de la Nagasaki si Hiroshima adunate. "Nu exagerez cind spun ca am umplut peste 500 de vagoane cu munitie. Era extraordinar de multa. Si acum mai este foarte multa. Cimpurile sint pline cu munitie. Erau vremuri cind tractoarele sau plugurile aflate la arat sareau zilnic in aer. Cred ca inca doua sute de ani se va mai gasi munitie in Iasi", explica maistrul Cararusa, fost specialit genist in cadrul Protectiei Civile si responsabil cu asanarea si distrugerea munitiei din zona Moldovei. "Cind am terminat pregatirea, din 88 de candidati am promovat doar patru, care apoi am fost repartizati prin tara. Era o pregatire foarte riguroasa. Trebuia sa cunosti limbile rusa, germana, engleza, ca sa intelegi insemnele si inscrisurile de pe proiectile", mai rememoreaza fostul genist, acum pensionar. De asemenea, mai spune acesta, si cunostintele de fizica si chimie erau obligatorii, pentru a cunoaste transformarile fizico-chimice pe care le suporta incarcatura exploziva si corpul bombei. "Daca in chirurgie medicul ar fi cu adevarat legat de viata pacientului, daca viata lui ar depinde de viata celui de pe masa de operatie, in lumea asta ar muri mai multi oameni. Stiam ca daca n-am dat diagnosticul care trebuie – provenienta, calibrul, tipul, periculozitatea, pozitia, transformarea fizico-chimica – mureau oamenii pe capete pe linga mine. Te sacrifici si pe tine, si pe altii. Privesti inscriptionarile acelea vechi, si-ti pare ca trece o vesnicie pina termini. Si-ti zici mereu in gind: «Doamne, ajuta!»"

Loc de veci in locul in care a gasit o bomba de o tona

"Ajutat" de o tehnica precara la inceputul activitatii, fostul genist a gasit metode prin care era tinut la curent cu ce se intimpla prin judet. "Detectoarele nu erau asa de performante. Si atunci ce-am facut: mergeam prin sate, pe la scoli, si intrebam copii pe unde au vazut bombe. Ei umblau toata ziua pe dealuri si stiau unde sint. Si ei imi ziceau, iar eu ma duceam si le luam. La fiecare sfirsit de saptamina le luam dulciuri din banii mei si le ducem. Le mai lasam si cite un banut, dar stiam ca, daca ei gaseau o bomba, ma anuntau imediat", explica maistrul Cararusa. El are si o explicatie pentru perfecta stare de functionare in care sint gasite proiectilele, chiar si dupa zeci de ani in care au stat in pamint. "Cele mai multe sint de provenienta ruseasca si nemteasca. Doar nu credeti ca ei s-au gindit sa faca bombele doar pentru citiva ani, cit a durat razboiul. Din aceasta cauza sint si asa periculoase. Sint ruginite si arata inofensiv, insa mecanismele de declansare si incarcatura exploziva sint functionale", spune fostul genist. Cea mai mare bomba dezgropata la Iasi a fost descoperita in cimitirul Sfintul Vasile. Este vorba despre o bomba de aviatie de 1.000 de kilograme. A fost descoperita de un iesean care tocmai isi cumparase un loc de veci si voia sa isi amenajeze un cavou. "Dupa ce a gasit-o, omul nu a mai vrut sa isi pastreze locul de veci, a zis ca il vinde. I-a fost frica. Si l-am cumparat eu", isi aminteste zimbind maistrul Cararusa.

In beciurile Securitatii pentru o explozie la Baia Mare

In lunga sa activitate, problemele nu l-au ocolit. Si asta nu din lipsa de profesionalism, ci din ignoranta altora. A petrecut aproape zece zile in beciurile Securitatii pentru ca mai multe proiectile au ajuns sa fie vindute la fier vechi. Oamenii le adunasera de pe dealurile din judet, le-au pus sub gramada de fiare vechi in carucioare si le-au vindut la depozit. Ulterior, fierul vechi a ajuns la Baia Mare si a intrat in cuptoarele de topire ale combinatului, iar incarcatura bombelor s-a initiat din cauza caldurii si cuptoarele au fost distruse. "M-au luat la anchetat, ca de la Iasi venisera bombele. De parca eu aveam vreo vina ca aceia le-au vindut la fier vechi. Dar asa era pe atunci. Am stat mai mult de o saptamina in beciurile Securitatii si nu m-a putut scoate nimeni, cu toate ca stiau ca nu sint eu vinovat", isi aminteste fostul genist. Tot cu agentii Securitatii a avut de furca si cind a gasit, in timpul unei asanari, un imens cap de cerb, facut din aur. "Cred ca avea in jur la 25 de kilograme. O fi fost furat cine stie de unde si abandonat de soldati cind s-au retras. Era ingropat intr-un fost transeu, alaturi de munitie. L-am predat la Securitate, dar nu stiu ce s-a mai intimplat cu el. N-am mai auzit nimic", isi aminteste maistrul genist. El spune ca, ulterior, proprietarul terenului si cel care efectua lucrarile agricole pe cimpul respectiv au fost luati in ancheta de securisti, pentru ca dintr-un corn de cerb lipsea o bucata de aproximativ cinci centimetri. "Unul dintre ei a murit ciudat intre timp, celalalt stiu ca a fost o perioada internat pe la Socola din cauza anchetei. Erau banuiti ca ei au luat partea care lipsea si ca cerbul era al lor si ca mai au si altele, dar nu vor sa spuna", a explicat Cararusa.

"Daca erai singur acum, te omoram"

Desi toata cariera a fost inconjurat de bombe si viata i-a fost pusa in pericol la fiecare asanare, fostul genist a primit si amenintari explicite cu moartea. "Am fost chemat intr-o comuna, unde cineva lasase prin testament trei borcane pline cu cocosei de aur. Se specifica in act ca sint in partea din stinga a casei. Cind am ajuns, in mijlocul casei era facuta o groapa de aproximativ zece metri, si nu gasisera nimic", isi aminteste maistrul militar. Dupa citeva minute de cautari cu detectorul de metale, comoara a fost gasita zidita intre peretii casei, care aveau aproape un metru grosime. "Dupa ce i-am scos, mi-au zis: daca erai singur acum, te omoram, ca sa nu mai stie nimeni. Eu mersesem insa cu doi baieti si cu inca un colonel de la armata si nu aveau ce sa ne faca", isi aminteste genistul pensionar.

"La mai mult de 35 de grade afara, se poate declansa explozia"

Desi are aproape sase ani de cind nu mai este efectiv in mijlocul bombelor, maistrul Cararusa inca le poarta de grija celor pentru care a lucrat atitia ani. "Oamenii nu isi dau seama cit sint de periculoase bombele astea. Din cauza transformarilor care le sufera peste atitia zeci de ani, devin si mai periculoase. Unii sint chiar inconstienti si se apuca sa le mute, sau mai rau, sint copii care se joaca cu ele", spune fostul genit al ISU. El sustine ca incarcatura pirotehnica a proiectilelor se poate declansa de la un simplu trasnet, sau de la prea multa caldura. "Exista incarcatura care se poate initia la 70 de grade Celsius. Tineti insa cont ca, in interiorul proiectilului, temperatura aproape se dubleaza. Asta inseamna ca, la mai mult de 35 de grade afara, se poate declansa explozia", avertizeaza maistrul militar Constantin Cararusa. Din fericire, in ultimii ani, la Iasi nu s-a intimplat deocamdata o astfel de nenorocire.

Cararusa a iesit la pensie, iar locul i-a fost luat de elevul sau

Din 2001, de cind Cararusa a iesit la pensie, locul sau a fost luat de fostul sau elev, maistrul Doru Catana. In cei aproape sase ani de cind aduna bombe de pe cimpurile din judet, maistrul Catana a scos din pamint si a aruncat in aer aproape 60 de tone de munitie. Ca el mai sint doar alti patru in tara. "Dureaza sapte ani sa pregatesti un genist care sa poata merge singur la sapaturi. Mie nu imi ajunge timpul la cit am de lucru. Acum la Dumbrava, peste doua ore la Ruginoasa si tot asa. Plus judetul Neamt", spune genistul Catana. Seriozitatea profesionistului a intilnit de multe ori inconstienta tragicomica a omului de rind. "Un barbat de la tara folosea o bomba ca nicovala, pe care batea sapa. Am mai intilnit cazuri in care oamenii luau proiectilele cu caruciorul si le duceau la fier vechi. Cel mai adesea copiii arata incostienta, aruncind proiectile in foc, dar si adultii actioneaza de multe ori gresit", a tinut sa precizeze specialistul ISU.

Casa primarului din Popricani, construita pe un depozit de munitie

Potrivit estimarilor, in zonele Popricani – Victoria se gaseste cea mai mare cantitate de bombe abandonate, unele case din localitate fiind practic zidite pe adevarate depozite de munitie. "Eu cred ca ar trebui impus prin lege ca inainte de constructie sa se faca verificari asupra pamintului si a ceea ce se gaseste in adincime. Se pot intimpla tragedii", este de parere fostul genist al ISU. Potrivit informatiilor, chiar si casa primarului din Popricani sta pe un adevarat buncar plin cu proiectile. "Este posibil, munitie se gaseste in tot Popricaniul. Sint pline cimpurile", a explicat Otonel Slabu, primarul comunei Popricani.