"Sapatorii" din toata lumea si-au dat intilnire la Copenhaga

Vreme de patru zile, citeva zeci de guverne de pe toate continentele au putut dormi linistite: aproape 250 de ziaristi de investigatie din 37 de tari ale lumii si-au lasat la o parte uneltele si s-au reunit intre 26 si 29 aprilie, la Copenhaga, la prima
Conferinta Internationala a Jurnalismului de Investigatie. Ideea organizarii conferintei s-a nascut acum un an si a apartinut lui Brant Huston, directorul executiv al Asociatiei Jurnalistilor si Editorilor de
Investigatie (IRE) din SUA. Rezultat al unui impresionant efort al citorva asociatii jurnalistice din tarile scandinave si din SUA, conferinta a avut meritul de a fi pus pentru prima data fata in fata ziaristi obsedati de aceeasi idee: aducerea in fata opiniei publice a acelor lucruri pe care guverne, companii sau organizatii vor musai sa le tina ascunse.
Inceputurile ideii de asociere si colaborare a ziaristilor de investigatie trebuie cautate la mijlocul anilor ’70 si au fost marcate de un eveniment dramatic. In 1975, citiva gazetari americani de la mai multe ziare si posturi de televiziune, autori de materiale de investigatie, si-au dat seama ca o colaborare intre ei, dincolo de normala concurenta dintre institutiile pe care le reprezentau, le-ar
creste tuturor sansele de a "acoperi" subiecte majore, care depaseau granitele unui stat sau ale unui district. Asa a luat fiinta IRE. Doi ani mai tirziu, unul dintre fondatori a inceput o investigatie privind crima organizata din Arizona isi planificase o intilnire cu o sursa confidentiala. Dupa discutie, ziaristul s-a suit in masina si aceasta a explodat. Citeva zile mai tirziu, peste 30 de ziaristi membri ai IRE au descins in Arizona si au continuat la singe investigatia inceputa de colegul lor. Ce au aflat s-a publicat si difuzat la toate ziarele si televiziunile unde cei 30 erau angajati si a generat un urias scandal in SUA. Proiectul Arizona, cum a fost denumit ineditul experiment, a dovedit ca poti ucide un ziarist, dar nu un subiect. Prestigiul IRE a crescut enorm atunci si a ramas nestirbit pina in ziua de azi.
Ambitia principala a Conferintei de la Copenhaga a fost aceea de a se face primul pas spre un fenomen care nu putea sa nu afecteze si meseria de gazetar: globalizarea. Intr-o vreme in care informatia, mai intii, si economia mondiala mai apoi, au distrus practic granitele, jurnalistii nu aveau cum sa astepte prea mult sa urmeze o atare tendinta. Cele 50 de subiecte abordate in timpul conferintei – din pacate multe dintre ele planificate in acelasi timp – s-au referit la domenii dintre cele mai variate: cazuri notorii de coruptie (precum scandalul Helmuth Kohl din Germania sau cel al fostului presedinte filipinez Joseph Estrada), crima organizata, traficul de droguri, de arme si de oameni, coruptia la toate nivelurile posibile, criminalitatea economica, maniera discutabila de selectare a laureatilor premiilor Nobel sau metodele agresive ale extremei drepte – toate dezbatute pe cazuri concrete, deja investigate si
publicate. Numeroasele schimburi de idei privind metodele si tehnicile de investigare sau "ponturile" pe care si le-au impartasit intre ei participantii sint de asteptat sa devina in viitor o arma de temut la indemina gazetarilor de investigatie. (Liviu AVRAM)