Caută 
3 MIN
Prezent la o dezbatere privind noua lege a educatiei, presedintele Romaniei a afirmat ca un raport intocmit de o comisie prezidentiala care a evaluat sistemul de sanatate din Romania arata ca "rata de rateu" in diagnostic ajunge la peste 40%.
Presedintele isi bazeaza afirmatiile pe raportul intitulat "Un sistem sanitar centrat pe nevoile cetateanului" realizat in anul 2008.
Unul dintre coautorii acestui raport este Vasile Astarastoae, presedintele Colegiului Medicilor din Romania si rector al UMF Iasi. "Va pot spune ca o comisie prezidentiala care a evaluat sistemul de sanatate din Romania arata ca rata de rateu in diagnostic ajunge la peste 40% in sistemul de sanatate romanesc. Este un efect al sistemului de educatie", a declarat presedintele.
Pe de alta parte, autoritatile sanitare din Iasi contesta procentul de 40%. Iar asta nu pentru ca in sistemul de sanatate nu ar fi erori de diagnostic, ci pentru ca deocamdata aceastea nu pot fi cuantificate.
"Nu cunosc nici un studiu in care sa existe acest procent de 40%. Eu am facut parte din comisia care a intocmit raportul si spun clar ca acolo nu exista aceasta cifra. Din punctul meu de vedere este vorba de o afirmatie nesustinuta de fapte si dovezi. Oricum, neconcordanta de diagnostic nu este acelasi lucru cu eroarea de diagnostic, iar astfel de neconcordante exista", a declarat prof.dr. Vasile Astarastoae.
De asemenea, desi presedintele Basescu afirma ca are reclamatii din Franta care spun "negru pe alb ca medicii romani sint slab pregatiti", presedintele CMR il contrazice spunind ca pina in momentul de fata nu s-a primit nici un fel de reclamatie din strainatate la adresa medicilor romani.
La Spitalul "Spiridon" neconcordanta e 30%
Medicii spun ca diferentele dintre diagnosticul cu care pacientii se prezinta la internarea in spital, consemnat in biletul de trimitere de la medicul de familie, si diagnosticul de la externare nu inseamna neaparat erori de diagnostic. Ei adauga ca dupa investigatiile facute pe timpul spitalizarii diagnosticul initial se poate schimba, sau se pot adauga si altele, ceea ce atrage neconcordanta dintre suspiciunea de diagnostic initiala si diagnosticul final.
"In spitalul nostru concordanta intre diagnosticul cu care a fost internat si diagnosticul cu care a fost externat este de peste 70%. Restul de 25-30% nu reprezinta insa erori de diagnostic, ci sint doar diferente de ierarhizare. De exemplu, un pacient se poate interna cu o criza hipertensiva, dar investigatiile ulterioare sa arate ca mai are si alte probleme de care nu stia, poate un infarct in antecedente. La externare diagnosticele se vor trece in ordinea gravitatii, ceea ce inseamna ca nu criza hipertensiva va fi prima pe lista. Interpretarea depinde de modul in care diagnosticele sint ierarhizate la externare", a precizat conf.dr. Diana Cimpoesu, purtatorul de cuvint al Spitalului "Sf. Spiridon".
Insa medicii nu exclud faptul ca acea concordanta intre diagnosticul de la internare si cel de la externare mai depinde si de corectitudinea celui care pune primul diagnostic. "Daca diagnosticul e pus la nimereala doar ca sa-l internezi, atunci el va fi diferit la externare", a precizat dr. Vasile Cepoi, directorul Directiei de Sanatate Publica Iasi. Acesta a mai spus ca specialitatile medicale sint cele mai expuse la neconcordante de diagnostic pentru ca in astfel de afectiuni este nevoie de mai mult timp si de mai multe investigatii pentru a pune un diagnostic corect.
Stam mai bine ca SUA?
Chiar si neconcordantele de diagnostic, acceptate de medicii ieseni, ar fi mici, sub 10%, la nivel de tara si chiar la nivel de Iasi, sustine atit Vasile Cepoi, cit si Vasile Astarastoae, pe baza informatiilor furnizate de Scoala Nationala de Sanatate Publica si Management Sanitar. Asta ar insemna insa ca stam mai bine decit SUA, unde unele studii indica faptul ca neconcordanta de diagnostic este aici de 20%.
"In SUA este posibil sa fie corecte cifrele, pentru ca la ei se poate verifica concordanta pe baza protocoalelor terapeutice. Noi nu avem asa ceva. Pentru a putea da cifre precise in ceea ce priveste eroarea de diagnostic trebuie sa avem modalitati concrete de a o masura. In primul rind este nevoie de ghiduri si protocoale terapeutice. Apoi este necesar un sistem clar de evaluare, o structura neutra, neimplicata in sistemul sanitar, o structura de asigurare a calitatii care sa nu stie pe cine evalueaza si care sa nu fie coruptibila", a mai spus dr. Cepoi.
