Cinci piini pe un ar de teren agricol

Vinzarile de terenuri arabile inca nu au luat amploare in judetul Braila si, atitea cite sint, se fac pe o piata neorganizata. "La noi nu se poate vorbi de o bursa a terenurilor, in care preturile sa fie stabilite in baza cererii si ofertei. Vinzarile se fac totusi in spiritul legii, in sensul ca vinzatorii respecta obligativitatea de a afisa timp de 40 de zile, la Primarii, intentia de a-si da pamintul. Asta pentru ca vecinii lor din cimp sa-si poata exercita dreptul de preemptiune", ne-a declarat Gheorghe Voicu, directorul Directiei Generale pentru Agricultura si Industrie Alimentara. Dovada ca vinzarile de paminturi se mentin la cote scazute, aproape nesemnificative, sta faptul ca DGAIA nu a putut obtine de la Camerele Agricole din teritoriu situatia exacta a tranzactiilor in primele sase luni ale anului in curs. Evidentele tinute nu delimiteaza vinzarile actuale de cele de anul trecut sau de acum doi ani, fiindca suprafetele care si-au schimbat proprietarul sint mici. Afacerile cu pamint au atins cota maxima din ’98 incoace, conform situatiei incropite de DGAIA, la Ianca, unde s-au dat 304 hectare. Urmeaza Surdila Gasiseanca, cu 262 ha, si Mircea Voda, cu 252 ha, localitati pe raza carora principalul cumparator de terenuri a fost o firma romano-germana ce-si are sediul la Sibiu. Tranzactii importante s-au inregistrat si la Tudor Vladimirescu, cu 128 ha, ori Viziru, cu 70 ha. In rest, apar 37 ha la Chiscani, 24,3 ha la Insuratei, 10 ha la Gropeni, 7 ha la Jirlau, 3 ha la Galbenu etc.
Preturile terenurilor variaza in functie de zona in care se afla, tinind cont indeosebi de calitatea solurilor. De aceea, cele mai scumpe sint paminturile manoase de la Tudor Vladimirescu, care se dau cu aproximativ 7-10 milioane lei/ha si de la Chiscani, 5-7 milioane lei/ha. La Surdila Gaiseanca, Mircea Voda si Ianca, terenurile se vind, in medie, cu 4,5 milioane lei pe hectar, la Jirlau cu 4 milioane, la Viziru si Insuratei cu cite 3 milioane, la Ulmu cu 3,3 milioane, la Gradistea cu 2,5 milioane, iar la Galbenu cu 1,5 milioane. Acestea sint valorile inregistrate oficial la Primarii si Camerele Agricole. In realitate ele pot fi mai mari, stiuta fiind metoda prin care vinzatorii si cumparatori declara preturi mai mici pentru a reduce din taxele platite notarilor ce incheie actele.
In general, cei ce-si vind paminturile sint batrinii ajunsi la o virsta la care nu mai fac fata muncilor cimpului. E o situatie remarcata atit de unii primari cit si de notari. "De obicei, batrinii isi vind terenurile, de multe ori parintii intocmind acte de vinzare-cumparare catre proprii copii", ne-a declarat Ionel Popescu, primarul comunei Tudor Vladimirescu.
Acelasi lucru ni l-a spus si notarul Vasile Varga, care a adaugat ca, in unele cazuri, virstnicii dau pamintul cu conditia ca noii posesori sa ii intretina pina la sfirsitul vietii. Varga a tinut sa precizeze ca in ultimii trei ani vinzarile de suprafete arabile s-au mentinut scazute ca numar, tranzactiile saptaminale nedepasind 10-15 ha. In schimb, notarii sint tot mai solicitati sa perfecteze partajele intre mostenitorii unor terenuri care fac obiectul reinporprietaririi.
Oficiul Judetean de Cadastru, Geodezie si Cartografie (OJCGC) intocmeste lucrarile pregatitoare pentru deschiderea cartilor funciare, in care sint mentionate atit vinzarile cit si partajele si terenurile ce sint desemnate drept garantii imobiliare. Din datele ce ne-au fost puse la dispozitie de inspectorul Lacramioara Neacsu, reiese ca Oficiul a intocmit lucrarii specifice pentru o suprafata de 228,9 ha pe raza comunei Chiscani. Remarcindu-se faptul ca, in situatia detinuta de Directia Agricola, se mentioneaza ca la Chiscani s-au vindut 37 ha, reiese ca pe restul de 191,6 ha lucrarile premergatoare deschiderii cartii funciare intocmite de Oficiul Judetean de Cadastru au avut ca obiect, cu precadere, partajele. (Florentin COMAN)