Operatiunea "Porcul"

Putin dupa miezul noptii, comandantul de grupa al gardienilor care asigurau paza de noapte a complexului a auzit niste zgomote suspecte in preajma unuia dintre grajduri. Mergind sa verifice, a constatat ca cei trei gardieni nu patrulau, asa cum ar fi trebuit, ci se adunasera toti la un loc, trezind astfel suspiciunile ofiterului de serviciu. Solicitindu-le acestora sa verifice impreuna de unde proveneau zgomotele auzite anterior, ofiterul a surprins patru persoane straine fugind spre gardul complexului. Cei patru au reusit sa sara gardul, iar linga acesta au fost gasiti cinci porci pe care fugarii i-au abandonat. Sesizata in cel mai scurt timp, Politia a inceput cercetarile. Chiar de la inceputul anchetei gardienii au recunoscut ca sint complici cu cei patru fugari.
Gardienii Catalin Plopeanu, Fanica Negoita si Dobrica Game au dezvaluit modul in care planuisera sa fure porcii. Mihai Vasiliev (subinginer la "Promex"), Georgica Cojocareanu (fara ocupatie si recidivist), Ion Gavanescu si Catalin Coman (fara ocupatie si recidivist) s-au inteles cu gardienii – pe care-i cunosteau de ceva vreme – sa actioneze in noaptea respectiva. Treaba gardienilor era sa supravegheze incinta complexului si sa-si anunte complicii cind era momentul prielnic pentru ca acestia sa sara gardul. Legatura dintre gardieni si hoti urma sa se realizeze prin intermediul unor semnale luminoase, pe care gardienii le faceau cu lanternele din dotare. Trei fascicole de lumina intermitente semnificau "pericol", iar numai doua aprinderi insemnau "drum liber".
In jurul orei 23, cei aflati in asteptarea semnalului favorabil au primit unda verde. Utilizind o scara metalica, trei dintre ei au escaladat gardul, unul raminind de paza la caruta cu care venisera pregatiti sa care porcii. Hotii s-au catarat pe acoperisul unei hale si au patruns in interior prin luminator. Pe acelasi drum au scos cei 20 de porci, pe care-i carau treptat la caruta. In momentul in care au fost surprinsi, ei deja incarcasera in caruta 15 godaci, pe ceilalti cinci abandonindu-i linga gard.
Gardienii primeau cite 70-80.000 lei pentru fiecare porc furat
Cazul a fost rezolvat cu maxima operativitate, fapt ce a permis reconstituirea faptei si recuperarea porcinelor dupa numai doua zile. Chiar in noaptea comiterii furtului, complicii gardienilor au dus animalele sustrase intr-un tarc amenajat special, pe un teren al unuia dintre ei, situat in comuna Vadeni, sat Praporgescu. In dimineata urmatoare, cei patru s-au dus in comuna Piscu, din judetul Galati, unde erau asteptati de un satean care fusese de acord sa cumpere animalele furate. Acesta a platit in total 2,4 milioane lei, din care gardienii au spus ca le reveneau cite 70-80 de mii pentru fiecare porc vindut. Clientul a venit si a incarcat porcii, pe care i-a revindut apoi in tirgul de la Tecuci. Dupa cautari asidue, anchetatorii au descoperit animalele furate de la "Comsuin" si le-au inapoiat societatii, iar fugarii au fost prinsi si retinuti de Politie.
In derularea cercetarilor s-a constatat ca, de fapt, in complexul nr. 3 nu putea fi justificata lipsa a circa 150 de purcei, a caror valoare se cifreaza la peste 70 milioane lei. Pentru stabilirea cauzelor care au determinat aceasta situatie, Politia continua cercetarile. Cei trei gardieni sint suspectati si de implicarea in lipsa celorlalte 130 de animale. Cei sapte complici vor fi judecati pentru furt calificat, fapta pentru care risca o pedeapsa cuprinsa intre 3 si 15 ani inchisoare. (Monica MANGIUREA, Marian GHEORGHE)
Secretele AGA-manilor
Actuala putere a pierdut simpatia propriului electorat pentru ca a demonstrat aceeasi incapacitate ca si predecesoarea de a-si fundamenta comportamentul politic si exercitiul administrativ pe o minima morala. Scopurile declarate ale tranzitiei – restructurarea si privatizarea – au constituit, in absenta legislatiei coerente, paravanul pentru satisfacerea intereselor clientelei de partid. Un exemplu tipic pentru lipsa de transparenta a puterii este ocultarea informatiilor legate de implicarea reprezentantilor ei in gestionarea procesului de privatizare.
Refuzul partidelor de guvernamint de a-si nominaliza membrii din CA-urile, AGA si Comisiile de Cenzori (CC) ale societatilor comerciale cu capital majoritar de stat nu are argumente logice. Adrian Mavrochefalos, seful DT-FPS Braila, refuza sa faca publice listele persoanelor din aceste structuri in virtutea confidentialitatii unor astfel de informatii, prevazuta de normele interne ale FPS. Prefectul si liderul PNTCD Constantin Bran nu refuza transant dialogul cu mass-media pe aceasta tema. El ridica umerii a nestiinta, desi e notorie in mediul politic local invazia taranistilor in CA-urile si AGA celor mai multe dintre societatile la care FPS detine pachete de actiuni. Prefectul pretinde ca nu stie ce se intimpla in ograda organizatiei sale de partid, dupa ce confederatiile sindicale, la negocierile din Sala Ronda a Prefecturii, au pretins exact oficializarea acestor date. Daca democratii, la Braila, pot afirma cu mina pe inima ca nu au permis membrilor lor de partid sa ocupe locuri in aceste structuri, PNL a promis ca, in curind, va prezenta lista propriilor AGA-mani si membri in CA-uri.
PNTCD nu da in vileag CA-rile si AGA pe care le controleaza
Reticenta partidelor politice de a-si nominaliza membrii prezenti in CA si AGA este inexplicabila. Daca principiile de compatibilitate profesionala, moralitate si competenta ar fi stat la baza desemnarii lor la timona agentilor economici din sectorul de stat, criteriul apartenentei politice nu ar fi deteriorat imaginea formatiunilor politice. In plus, ar fi permis actorilor politici accesul la informatii concrete despre pulsul activitatii multor intreprinderi si elaborarea unor programe coerente pentru relansarea economica a judetului. In loc de asta, conducerile PNTCD si PNL spun ca nu stiu citi si care dintre membrii de partid sint in CA si AGA.
La doi ani de la instalarea sa in functie, prefectul de Braila incearca sa dea stralucire portretului sau de lider al principalului partid de guvernamint, al Conventiei Democrate si de reprezentant al Guvernului in teritoriu. In tot acest interval, desi a beneficiat de sustinere necritica de la centru, prefectul Constantin Bran nu si-a convins nici macar membrii filialei ca, in afara de puterea cu care a fost investit, are si capacitatea de a aplica programul guvernamental de reforma, cu atit mai putin pe partenerii din coalitie. La ultima din rarele iesiri la rampa ale conducerii PNTCD, prefectul a criticat ritmul si ineficienta procesului de privatizare pe care-l administreaza FPS-ul local. Lasind impresia ca, prin propria autoritate, poate influenta cursul evenimentelor, el a apreciat ca prestatia lui Adrian Mavrochefalos demonstreaza inutilitatea mentinerii FPS si a avansat teza potrivit careia spargerea Fondului in mai multe agentii ar accelera procesul privatizarii. Totul, cu seninatatea celui care abia acum descopera acest fapt, ca si cum nu ar fi coleg de partid cu directorul FPS-ului local.
Intrebat in cite CA si AGA sint prezenti taranistii, prefectul a sugerat "Monitorului" sa se adreseze exact sefului FPS, pentru ca, ulterior, sa recunoasca, de fapt, ca acesta nu poate furniza nici un fel de informatii. Ca presedinte de filiala judeteana, prefectul sustine ca nu-si aminteste exact cine si unde se afla. "S-au mai facut schimbari intre timp, n-as vrea sa gresesc." El a spus ca, in nici un caz, in sedintele de partid, pe ordinea de zi nu poate fi mentionata clarificarea situatiei numerice si nominale a membrilor PNTCD din CA, CC si AGA. Pe de alta parte, Constantin Bran nu a negat ca PNTCD a ocupat cele mai multe din aceste pozitii, in raport cu PNL. Cu toate acestea, taranistii s-au plins frecvent ca nu au izbutit sa preia controlul pirghiilor economice in plan local. Nici despre Teodor Caprita, secretar general al Prefecturii, nici despre Gheorghe Craciun, inspector al Directiei Financiare, prefectul nu a putut preciza in ce CA-uri sau AGA activeaza. Ca membrii de partid cu pricina ar putea furniza elemente concrete despre calitatea managementului societatilor la care sint reprezentanti in AGA sau administratori nu e important pentru prefect. Anual, agentii economici prezinta in AGA bilantul activitatii si asta e suficient in opinia domniei sale.
Din surse informate, va prezentam un exemplu care ar explica amnezia prefectului de Braila. Este vorba despre familia Tipan: av. Ion Tipan – membru CA Concordia, ec. Ana Tipan – director comercial de data recenta la aceeasi societate. Cit despre sotul acesteia si fiul seniorului PNTCD, Adrian Tipan, el a fost propulsat in fotoliul de presedinte al CA Legume-Fructe SA Braila, in urma unei modificari in statutul societatii. Precizam ca presedintele CA Legume-Fructe este de profesie inginer geolog.
Ing. Mihai Mustata, ing. Grigore Danciu si ing. Nicolae Badiu – inclusi in CA SANAB – sint numele pe care, intr-o tresarire a memoriei, le-a rostit prefectul PNTCD. In compensatie, el n-a omis sa-l mentioneze pe Radu Becleanu (PDSR), din CA Agrosil, una dintre primele unitati in topul contraperformantelor din sectorul agricol.
In schimb, presedintele PNL, Adrian Ritzinger nu a ezitat sa recunoasca faptul ca circa 25 de liberali sint membri ai acestor structuri. Lista cu propuneri a fost inaintata FPS la solicitarea directorului Mavrochefalos, liberalii precizind atunci ca, daca societatile respective nu vor inregistra un reviriment, pretind chiar inlocuirea persoanelor pe care le-au sustinut. In ceea ce-l priveste, Ritzinger este membru in CA al SC "Laminorul" SA, indemnizatia pentru sedintele lunare fiind de peste 1.100.000 lei, si in AGA Sincar SA. Aici, pentru 6 sedinte pe an, cuantumul indemnizatiei totale nu depaseste 2,4 milioane. Liderul PNL a spus ca, in cel mult doua saptamini, va pune la dispozitia presei lista completa a membrilor de partid din AGA si CA. Din informatiile furnizate de acesta, va oferim alte citeva exemple: Nicu Bajan – CA SANAB, Mihaela Marcu – CA Istru, Constantin Dorobat – AGA Mozaic.
Pentru ca nici macar nu au fost solicitati de coalitie sau FPS sa desemneze vreunul dintre specialistii de care dispuneau, liderii PD spun ca membrii organizatiei brailene nu figureaza in AGA sau CA-urile agentilor economici cu capital majoritar de stat.
Atit democratii, cit si liberalii sint de parere ca informatiile asupra carora conducerea FPS a instituit embargo ar trebui sa fie introduse in circuitul public. In felul acesta, partidele politice nu ar mai avea cum sa se spele de raspunderea ce le revine – fiecaruia, dupa cit de mare e felia pe care si-a taiat-o din tortul care e portofoliul FPS. Bineinteles ca prefectul Bran nu s-a aratat incintat de aceasta posibilitate.
Raportul DCG
Departamentul de Control al Guvernului (DCG) caracterizeaza drept "jaf al avutiei publice" aspectele constatate in urma verificarii activitatii FPS, in ceea ce priveste componenta AGA, CA si CC la societatile comerciale unde statul este actionar majoritar. Nota de control intocmita de DCG si prezentata partial, in urma cu doua zile de cotidianul nostru, scoate la iveala o serie de nereguli legate de aceste structuri tainice. Raportul evidentiaza numarul mare de "privilegiati" din AGA, CA sau CC – salariati ai FPS, Ministerului de Finante sau parlamentari – si avantajele materiale ce decurg de aici.
Prezentam noi aspecte din raportul DCG, referitoare la activitatea FPS. Potrivit documentului, Ordonanta de Urgenta nr. 88/97, care abroga o serie de acte normative privind functionarea FPS, nu stabileste un termen ferm privind indeplinirea atributiilor si desfiintarea FPS.
DCG evidentiaza faptul ca multi dintre angajatii FPS se regasesc in structurile AGA, CA si CC, situatie care duce la incasarea anuala de catre acestia a unor sume de ordinul zecilor de milioane lei, care le rotunjesc salariile de 200-300 milioane pe an. In plus, se mentioneaza atit prezenta unor parlamentari pe listele AGA-manilor, cit si a angajatilor altor institutii – Curtea de Conturi, Ministerul de Finante, Garda Financiara.
DCG acuza inexistenta reglementarilor clare privind conditiile si criteriile de numire a reprezentantilor FPS in AGA si alegerea membrilor CA si CC, precum si in privinta numarului de AGA sau CC la care o persoana poate reprezenta interesele FPS.
In raportul de control, se prezinta continutul Contractului Colectiv de Munca referitor la salarizarea angajatilor FPS, sporurile si alte drepturi banesti de care beneficiaza acestia. Astfel, pe linga indemnizatia pentru concediul de odihna, se adauga o prima de vacanta reprezentind 50% din salariul de baza anual. Salariatii mai beneficiaza si de o indemnizatie reprezentind 50% din salariul de baza, pentru sarbatorile religioase – Paste, Craciun. La capitolul sporuri, angajatii FPS stau si mai bine: vechime in munca – 5-15%; confidentialitatea informatiilor – 0-30%; conditii deosebite – 7%; ore suplimentare – 100%; lucru sistematic peste programul normal – 25%; ore lucrate in timpul noptii – 25%.
DCG exemplifica doar cu citeva dintre salariile unor angajati ai FPS Central. Un director de departament poate avea venituri brute anuale de 373 milioane lei, iar un director adjunct – 261 milioane lei. Raportul DCG evidentiaza "adevarata dimensiune a jafului practicat de unii dintre salariatii FPS, sub patronajul conducerii FPS, din momentul infiintarii si pina in prezent".
"Se impune precizat ca o contributie importanta la acest jaf al avutiei publice au avut-o si salariatii din alte institutii, care au beneficiat atit de salarii de la locul de munca, cit si de facilitatile financiare rezultate din reprezentarea FPS in AGA, CA si Comisii de Cenzori", se arata in nota de control.
Raportul conchide, potrivit datelor prezentate, "ca aceasta institutie publica nu a avut interesul de a-si realiza, in termenul stabilit de Legea nr. 58/1991 (7 ani), scopul pentru care a fost infiintata, adica acela de a reduce participarea statului la capitalul social al societatilor comerciale pina la privatizarea completa a acestora, ci are tot interesul de a amina finalizarea acestui proces care ar conduce in mod inevitabil la desfiintarea institutiei".
Directorul FPS Braila se justifica
Directorul FPS Braila Adrian Mavrochefalos a justificat cu detalii bogate situatia evidentiata de raportul DCG in privinta salariatilor din subordinea lui. Nota de control nominaliza 3 angajati ai FPS Braila – Paul Anastasiu, Stefania Dobrescu si Grigore Ion – care sint reprezentanti in 18, 14, respectiv 8 AGA si 2, 3, respectiv 6 CA. Dupa ce a explicat prezenta celor trei in numeroasele AGA – societatile respective fiind de tip divizate, iar mandatele neretribuite – Adrian Mavrochefalos s-a referit amanuntit si la componenta CA-urilor. Astfel, Paul Anastasiu este membru in CA al "Alimentara 44" – practic, administrator unic la o societate divizata, data in locatie de gestiune si de la care ar fi trebuit sa primeasca un salariu de 100.000 lei. Din noiembrie 1998, insa, nu a mai primit nici un leu, societatea fiind intre timp privatizata. Anastasiu a fost membru si in CA al "Transmixt-R" Insuratei – de asemenea privatizata recent si de unde primea o indemnizatie lunara de 80.000 de lei.
Referentul Stefania Dobrescu a fost in 3 CA: la "Corotisca" – de unde nu a primit nici un ban din 1997, societatea privatizindu-se, la "Alimentara 103" – privatizata in ianuarie, si la "80 Casata" – privatizata saptamina aceasta si de unde a primit lunar circa 150.000 lei.
Referentul Grigore Ion a fost in 6 CA – "Alimentara 13 A", "Alimentara 26 A", "147 Macul Rosu", "Tremula", "Sitas" si "Brailact". De la primele 3 societati nu a primit nici un ban, de la "Tremula" a demisionat din decembrie 1998, la "Sitas" majoritar este SIF – care a preferat sa-l pastreze in functie, singurul post retribuit fiind la SC "Brailact" – privatizata si aceasta, la inceputul anului. In ceea ce priveste prezenta lui Grigore Ion in mai mult de 3 CA-uri, Adrian Mavrochefalos spune ca articolul din Legea 31 a societatilor comerciale, care interzice acest lucru, poate fi interpretat. Articolul 142 prevede ca "nimeni nu poate functiona in mai mult de trei consilii de administratie concomitent. Interdictia prevazuta la alineatul 1 nu se refera la cazurile cind cel ales in CA este proprietar a cel putin o patrime din totalul actiunilor sau este administrator al unei societati ce detine patrimea aratata".
"Legea a fost elaborata pe considerentul ca FPS nu va mai fi actionar si ca, partile detinute de acesta vor fi privatizate. Pina atunci, insa, FPS-ul este cel care detine, in majoritatea cazurilor, patrimea aratata. Prin urmare, Fondul isi poate numi reprezentanti in mai mult de trei CA-uri, atit timp cit la respectivele societati detine cel putin 25% din actiuni", spune sursa citata.
Mandatul din CA la societatile provenite din divizari este echivalent cu cel de administrator unic. "La aceste societati nici nu am fi gasit pe altcineva care sa doreasca sa ocupe aceste functii fara a fi retribuit. Dat fiind ca toate sint in locatie de gestiune, administrarea lor este si mai grea. Unele nici nu au avut, pentru perioade lungi de timp, chiriasi, iar la multe altele chiriasii nu-si plateau chiria. Deci nu existau bani nici pentru acea retributie de 100.000 sau 150.000 lei. In plus, chiriasii sint de multe ori de negasit, ceea ce face ca stringerea documentatiei pentru intocmirea bilanturilor sa se deruleze greoi. Nu e o munca usoara sa administrezi astfel de societati", declara Adrian Mavrochefalos.
Directorul FPS Braila s-a ferit sa comenteze aspectele generale evidentiate de DCG in legatura cu activitatea FPS. El a spus insa ca, cel putin la Braila, angajatilor FPS nu li se platesc orele suplimentare, desi toti lucreaza, de multe ori, cite 14 sau 16 ore pe zi, si ca nu se pune problema obtinerii unor venituri comparabile cu cele relatate in raportul DCG. In ceea ce priveste criteriile de numire a reprezentantilor FPS in AGA si CA – in afara de angajatii Fondului – sursa citata a precizat ca "acestia trebuie sa aiba studii superioare, economice, juridice sau tehnice".
De mentionat ca un membru al CA primeste lunar o remuneratie de cel mult 20% din salariul directorului general, iar un reprezentant in AGA – acolo unde "postul" este platit – incaseaza sume de circa 200.000-400.000 lei per sedinta, dar nu pentru mai mult de 6 reuniuni.
"Inspectorii nostri nu au timp de asa ceva"
Data fiind afirmatia lui Ilie Deca, directorul DGFPCFS Braila, conform careia "inspectorii de banci, dupa ce ca au salarii extraordinar de mari, mai sint si membri in AGA la anumite societati, ceea ce este ilegal", am solicitat opiniile unor directori de banci comerciale.
"Inspectorii nostri nu au timp de asa ceva", afirma Floarea Spinu, directorul Sucursalei BCR Braila. Spinu a tinut sa sublinieze ca, desi nu exista interdictii, nici unul dintre angajatii bancii nu este membru in AGA, CA sau CC.
"Fiecare a dat o declaratie in acest sens si nici unul nu este implicat. Asta nu inseamna ca nu au voie. Ei trebuie insa sa faca o cerere in acest sens pentru a fi aprobata de conducerea bancii. Pina acum nu exista nici o cerere. Asta deoarece inspectorii nostri nu au timp de asa ceva. Sincer vorbind, contributia unui inspector de banca intr-unul din cele 3 organisme ar fi mult mai consistenta decit cea a unui referent din Ministerul Finantelor."
Gheorghe Nicolae, directorul sucursalei judetene a Bancii Agricole, a afirmat cu sinceritate ca nu i-a intrebat si nici nu a cerut declaratii angajatilor bancii daca fac sau nu parte din AGA, CA sau CC la o societate comerciala. "Eu cred ca este legal. Legea 31 nu spune ca anumite persoane nu pot sa faca parte din aceste organisme." Gheorghe Nicolae a dat ca exemplu cazul unei societati cu capital de stat. "La o astfel de societate, pe cei trei membri in AGA ii numeste FPS, normal. Daca nu ar fi legal, FPS ar numi un inspector de banca? Eu cred ca nu. Acelasi lucru este valabil cu CA si Comisiile de Cenzori. Faptul ca cineva face parte din aceste organisme nu inseamna o rotunjire a salariului. Acolo se stabilesc doar oamenii cu capacitate. Faptul ca inspectorii de la banci au salarii ceva mai mari, asta este o cu totul alta poveste."
DCG cere desfiintarea FPS
Raportul intocmit de Departamentul de Control al Guvernului se incheie cu o propunere transanta: desfiintarea FPS. "Fata de aspectele deosebit de grave care au fost prezentate, referitoare, in principal, la jaful si secatuirea avutiei publice de catre salariatii FPS si, implicit, de catre salariatii din alte institutii care au reprezentat interesele FPS, la faptul ca de aproape sapte ani conducerile FPS nu au initiat propuneri de acte normative care sa fi contribuit atit la stoparea imbogatirii fara just temei a unor categorii de salariati, cit si la finalizarea in termen a procesului de privatizare, se propun: analiza si oportunitatea desfiintarii FPS, in cel mai scurt termen posibil; (…) transmiterea sintezei catre toate ministerele pentru a se proceda la dispunerea masurilor care se impun in legatura cu salariatii care se regasesc nominalizati in anexele sintezei, inaintarea unui punct de vedere catre domnul prim ministru Radu Vasile, care sa contina atit masurile luate, cit si propuneri de variante referitoare la institutia sau institutiile care-si vor asuma raspunderea privatizarii, ca urmare a desfiintarii FPS", se mai arata in raportul DCG. In plus, acest departament propune transmiterea raportului catre Presedintia Romaniei, Parlament, Curtea de Conturi si Parchetul de pe linga Curtea Suprema de Justitie, pentru analiza si dispunerea de masuri legale, inclusiv in cazul in care se considera ca faptele savirsite de unii dintre functionarii nominalizati intrunesc elementele constitutive ale vreunei infractiuni – fals, uz de fals, abuz in serviciu. (Cristiana APOSTOLESCU, Mircea DOAGA, Mircea CIUCASU)