Paminturile brailene nu ingrasa pusculita statului

Pentru anul agricol 1999-2000, statul roman a cam ramas cu ochii in soare in ce priveste banii pe care-i avea de primit, ca proprietar, al unei parti insemnate din terenul arabil al judetului Braila. "Pina acum s-a incasat doar un miliard de lei, ca redeventa pentru pamintul concesionat. Suma reprezinta cam 25% din cit ar fi trebuit sa luam pentru terenul deja concesionat. Daca luam insa in calcul si suprafetele ce nu s-au concesionat inca, un miliard reprezinta numai 1% din suma care i se cuvine statului", ne-a declarat Marian Gaureanu, seful filialei brailene a Agentiei Domeniilor Statului (ADS).
Dupa cum se stie, ADS a luat fiinta in martie 2000, fiind, conform legilor in baza carora s-a constituit, "reprezentant al statului pentru exercitarea drepturilor de proprietate asupra terenurilor arabile si a celor aflate permanent sub luciu de apa care apartin domeniului privat al statului".
Deocamdata, ca la orice inceput, activitatea de baza a Agentiei – concesionarea bunurilor, activitatilor, a serviciilor precum si a terenurilor agricole care apartin domeniului public al statului – se afla inca sub semnul provizoriului. Fostele IAS sint tot in faza de pregatire a privatizarii, iar pina la privatizare terenurile lor nu pot fi concesionate pe 49 de ani, ci doar pe perioade scurte, de un an. Asa se face ca, pina acum, avem in judet doar doua cazuri de concesionari definitive. In rest, societatile comerciale foste IAS si-au luat terenul in concesiune in regim temporar, in conformitate cu prevederile legii. Sint insa si cazuri de unitati care au refuzat pur si simplu sa incheie contractul cu ADS. In aceasta situatie se afla "Insula Mare a Brailei" SA, "Vermatta" SA si Statiunea Centrala de Cercetari pentru Ameliorarea Solurilor Saraturate. Societatilor care refuza concesionarea sau cele care intirzie la plata redeventei sint luate in vizor de Agentie. Masurile care se pot lua impotriva lor merg, in prima faza, pina la destituirea conducerii. Pe termen lung, toti angajatii pot avea de suferit. Asta daca se constituie in PAS si incearca sa cumpere unitatea pentru ca, daca nu s-a tinut cont de reglementarile legate de concesionarea terenului, salariatii pierd dreptul de preemptiune. De asemenea, PAS-ul nu beneficiaza de facilitatea conform careia poate sa cumpere activele la o valoare de 60% din oferta maxima, cu plata in 10 ani, ne-a explicat Marian Gaureanu.
Eliminind cele 57.000 hectare de teren arabil ale IMB, cele 7972 ha de luciu de apa ale "Vermattei" si cele 4412 ha ale SCCASS, rezulta ca, in anul agricol ’99 – 2000, in judetul Braila s-au concesionat fostelor IAS circa 25.000 ha. Alte 13.144 ha, administrate pina acum de citeva unitati introduse intre timp in procedura de lichidare, au un statut mai aparte, fiind lucrate, tot in regim provizoiu, de firme cu care lichidatorii au incheiat contracte de asociere in participatiune. Contractele de concesiune incheiate pe ’99-2000 s-au prelungit si pentru 2000-2001.
Redeventa prea mare pentru unii
Dintre fostele IAS care si-au platit, macar in parte, redeventa pe teren ne-au fost date ca exemplu "Sembra", "Prodazur" Urleasca, "Agroleg" Silistraru, "Dropia" Insuratei, "Agroindustriala" Rimnicelu, "Horticola Dunarea", "Perla Baraganului" si "Comagrim" Dudesti. Restul de pina la 23 de unitati inca n-au virat nimic in contul ADS. Datornicii isi motiveaza intirzierea prin faptul ca nu prea au de unde scoate bani, din cauza productiilor slabe cauzate de seceta si celelalte calamitati de asta vara. In plus, tot ca scuza, se invoca fixarea unei redevente egale pentru toata lumea, fara a se lua in calcul ca anumite unitati beneficiaza de soluri mai bune iar altele de soluri slabe sau foarte slabe. Redeventa se ridica la echivalentul a 520 kilograme de griu STAS la hectar, pentru terenul arabil, si 515 kg/ha, pentru pasune. Seful ADS Braila ne-a spus ca pentru viitorul an agricol se fac demersuri pentru modificarea sistemului de calculatie a redeventei.
Dupa cum ne-a informat Doina Lupascu, inspector de specialitate in cadrul ADS Braila, prima concesionare de lunga durata din judet s-a facut la Silistraru. Angajatii societatii "Agroleg" s-au unit in PAS si au concesionat 309 ha, cu redeventa de 630 kg griu STAS la hectar. Prin contract, PAS-ul se obliga sa investeasca anual pentru dezvoltarea exploatatiei 77,2 milioane de lei si 3,09 miliarde lei pe parcursul a opt ani pentru exploatarea si intretinerea terenurilor. Cea de a doua concesionare importanta s-a facut pe terenurile fostei "Oremixt" Latinu, unitate aflata acum in lichidare. Societatea "GE.NI.DE" SA a concesionat 1206 ha teren arabil si 100 ha pasune, cu redeventa de 850 kg/ha, respectiv 616 kg/ha. "GE.NI.DE" s-a obligat sa investeasca anual echivalentul a 895 tone de griu STAS.
Contractele de concesiune se incheie de ADS Bucuresti, filialele judetene avind rolul de monitorizare a situatiei din teritoriu. (Florentin COMAN)