Riscam sa scapam antraxul sau turbarea de sub control

In judetul Braila, ca in majoritatea judetelor tarii, antraxul ar putea lovi curind, fara sa fie nevoie ca adeptii teroristului Bin Laden sa trimita scrisori infestate. Pe linga antrax, ce afecteaza deopotriva oameni si animale, exista pericolul ca pesta porcina sa ne decimeze efectivele de porci, pseudopesta aviara sa ne lase fara gaini, iar cazurile de turbare in rindul ciinilor sa se inmulteasca. Un viitor sumbru se intrevede, asadar, pentru zootehnia braileana, din care a mai ramas, oricum, o umbra palida a ceea ce era in urma cu zece ani.
Actuala situatie se datoreaza politicii duse de Guvern in domeniul veterinar. Dupa cum se stie, activitatea veterinara a fost privatizata pe latura tratarii si prevenirii bolilor si epizootiilor in rindul animalelor, iar activitatea fiecarei circumscriptii a fost concesionata unui medic. Fiecare concesionar in parte a semnat un contract cu ministrul Agriculturii, in baza Legii Concesionarii 219 din 1998, si a Hotaririi de Guvern 446 din 1999. HG 446 stabileste actiunile sanitar-veterinare strategice, pe care medicii sint obligati sa le efectueze, dar stipuleaza si faptul ca acestea trebuie sustinute financiar de Guvern. Astfel, costul vaccinarii antipestoase porcine si antipseudopestoase aviare si al examinarii clinice a animalelor, pentru depistarea bolilor majore (boala vacii nebune, tuberculoza, leucoza etc.), era acoperit integral de la buget. Vaccinarile contra antraxului si turbarii erau sustinute doar pe jumatate, crescatorii acoperind pretul serurilor folosite, iar manopera facuta de veterinari intrind in sarcina statului. De la 1 septembrie 2001 insa, statul s-a autoabsolvit de obligatiile pe care si le asumase prin semnarea contractelor cu medicii veterinari concesionari. Ordinul 331/28 august 2001 al ministrului Agriculturii, Ilie Sarbu, anuleaza prevederile HG 446/’99, referitoare la sustinerea financiara a actiunilor veterinare de importanta strategica. Consecinta imediata a acestui fapt a fost refuzul multor crescatori de a-si vaccina animalele, pe motiv ca ii costa prea mult. Asta n-a facut decit sa mareasca problemele veterinarilor concesionari, probleme care, oricum, existau de citeva luni.
Cei 44 de medici veterinari concesionari din judet nu au primit sprijinul financiar care li se cuvenea pentru vaccinarile facute in intervalul mai-septembrie. In total, datoriile Guvernului catre ei se ridica la 3,4 miliarde de lei. Pentru ca nu au incasat acesti bani, veterinarii se gasesc intr-o mare dificultate financiara, unii fiind in pericol sa intre in incapacitate de plata. Multi medici reusesc cu greu sa plateasca salariile asistentilor veterinari, angajati ai circumscriptiilor pe care le-au concesionat. In plus, statul, pe de-o parte, nu-si achita obligatiile asumate printr-un contract, pe de alta parte, ii penalizeaza pentru ca intirzie sa-si plateasca impozitele. De exemplu, doctorul Valerica Nanea, concesionarul Circumscriptiei Vadeni, are de primit 54 milioane de lei, in contul vaccinarilor facute in primavara si in vara. In schimb, a acumulat datorii de 30 milioane la CAS, somaj etc., pentru neachitarea carora Fiscul percepe penalitati.
De la guvernanti, numai promisiuni
De la guvernanti, concesionarii primesc doar promisiuni ca li se va rezolva problema. In octombrie, li s-a promis ca, pina la inceputul lui noiembrie, inainte de desfasurarea Congresului Medicilor Veterinari, vor lua o parte din bani. Congresul s-a tinut pe 2 si 3 noiembrie, la Sovata, si, din nou, s-a amintit situatia dificila actuala, iar Gabriel Predoi, directorul Agentiei Nationale Sanitar-Veterinare, a dat asigurari ca, pina in luna ianuarie, Guvernul va plati esalonat restantele. Au trecut citeva zile si nu s-a miscat nimic, nici in Braila, nici in alte judete!
Acum, ca statul a aruncat obligatia suportarii costului unor actiuni veterinare atit de importante in spatele crescatorilor de animale, medicii concesionari sint convinsi ca problema vaccinarilor este tratata cu prea multa usurinta de Guvern si se tem ca, daca lucrurile vor continua asa, vor fi nevoiti sa-si concedieze angajatii si sa-si inceteze activitatea. Daca s-ar intimpla asta, protectia populatiei impotriva antraxului, de exemplu, ar deveni ca si inexistenta.
"Problema e ca nu prea mai exista crescatori de animale suficient de puternici, care sa-si permita vaccinurile!", ne-a declarat Fanel Otelea, presedintele Colegiului Medicilor Veterinari Braila.
Nu e mai putin adevarat, insa, ca nici crescatorii, indeosebi cei individuali, nu par constienti de importanta vaccinarilor. Tarifele nu sint, totusi, exagerate. Citiva concesionari braileni ne-au declarat ca au perceput, pentru o vaccinare antipestoasa porcina, care se face de doua ori pe an, 20.000 lei pe cap de animal, iar pentru o vaccinare contra antraxului la bovine, ce se face o data pe an, 30.000 lei. Invatati sa-si vaccineze gratis, sau aproape gratis, animalele din ograda, oamenii considera aceste tarife ca fiind prea mari. Nici cind e vorba de vaccinarea ciinilor impotriva turbarii, brailenii nu se arata mai intelegatori. Victor Popescu, concesionarul Circumscriptiei Braila, se plinge ca mai mult de jumatate din proprietarii de ciini refuza sa vina cu ei la vaccinare. "Daca nu se vor conforma, incepind cu 20 noiembrie, vom incepe sa aplicam amenzi care, potrivit legii, se ridica la 300.000 lei", ne-a declarat dr. Popescu. (Florentin COMAN)