Caută 
9 MIN
In premiera, iesenii si-ar putea alege din toamna parlamentarii prin vot uninominal. Proiectul legislativ a fost adoptat saptamina trecuta de Camera Deputatilor care a fost in acest caz si for decizional. Dincolo de optimismul cu care a fost primita, legea este in fapt un fel de "strutocamila", pastrind in continutul sau o serie de reglementari specifice votului pe liste. Chiar si asa, noul sistem de vot confera alegatorului un control in plus asupra activitatii parlamentarului si sporeste gradul de responsabilitate pe care il are alesul fata de electori.
Totodata, noul sistem electoral ar putea insemna disparitia din peisajul politic iesean a unor parlamentari ca Leonard Cazan sau Vladimir Firsirotu, ajunsi in Parlament doar prin jocul listelor electorale stabilite de la Bucuresti.
Legea votului uninominal a fost insa deja contestata la Curtea Constitutionala de parlamentarii PRM si PC. Sint sanse mari ca legea sa nu intre in vigoare inaintea alegerilor locale. In schimb ea ar urma sa fie aplicabila odata cu alegerile generale din toamna.
De la Iasi vor pleca 17 parlamentari
Potrivit legii, judetele vor fi impartite in colegii uninominale, delimitate diferit pentru Senat si Camera Deputatilor. Numarul colegiilor va fi egal cu numarul de mandate de senatori si deputati dintr-un anumit judet. Fiecare senator va reprezenta 160.000 de locuitori, iar fiecare deputat un numar de 70.000 de locuitori, la fel ca si pina acum.
Potrivit recensamintului din 2002, judetul Iasi are o populatie estimata la peste 820.000 de locuitori. Folosind algoritmul de reprezentare din proiectul de lege, rezulta ca Iasul isi va pastra actualul numar de parlamentari, respectiv 12 deputati si 5 senatori. Cu alte cuvinte, judetul va fi impartit in 12 colegii uninominale pentru Camera Deputatilor si 5 pentru Senat.
Cu o populatie estimata la 320.000 de locuitori, municipiului Iasi ii vor fi repartizati probabil 5 deputati si 2 senatori, restul fiind alesi in colegiile din judet. Legea nu face o delimitare obligatorie a colegiilor in functie de mediul urban si mediul rural. Legea impune doar un principiu, de la care in anumite conditii se poate deroga. "Pe teritoriul unei localitati pot fi delimitate, de regula, doar colegii uninominale intregi", se arata in lege.
Altfel spus, teoretic este posibil ca o zona din municipiul Iasi sa fie alipita unei zone rurale pentru a se forma un colegiu. Intotdeauna insa, un colegiu uninominal pentru alegerea Senatului va fi format dintr-un numar intreg de colegii uninominale vecine pentru alegerea deputatilor. Delimitarea exacta a colegiilor uninominale va fi facuta printr-o hotarire a Guvernului, in baza unui compromis la care vor ajunge partidele parlamentare.
Nu va mai fi loc de anonimi
Fiecare partid sau alianta politica va propune un singur candidat intr-un colegiu. Cu alte cuvinte, toate formatiunile politice din Iasi vor trebui sa-si "descopere" 17 candidati, suficient de cunoscuti, cu care sa atace alegerile parlamentare.
Totodata, pentru fiecare candidat va trebui sa fie depusa o garantie, in valoare de 5 salarii minime brute pe tara, echivalentul in prezent a 2.500 de lei. Dupa terminarea alegerilor, depozitul va fi restituit formatiunilor care au obtinut macar 2% din voturi, precum si candidatilor independenti care au strins cel putin 20% din voturi in colegiu.
De altfel, aceasta ultima mentiune a legii se afla printre cele contestate la Curtea Constitutionala, considerindu-se ca ar ingradi dreptul de a fi ales intr-o functie publica, pe criterii de avere. Cei care vor dori sa reprezinte Iasul din postura de candidati independenti trebuie sa indeplineasca o conditie suplimentara.
Inainte de alegeri, acestia trebuie sa obtina sustinerea a minimum 4% dintre alegatorii inscrisi pe listele electorale permanente din colegiul uninominal in care candideaza, dar nu mai putin de 2.000 de alegatori pentru Camera Deputatilor si 4.000 pentru Senat.
Pot ajunge in Parlament si partide "de buzunar"
Alegerile se vor desfasura intr-un singur tur de scrutin. Totusi, doar o parte dintre mandate vor fi obtinute direct. Vor ajunge sigur in Parlament doar candidatii care reusesc sa cistige un colegiu uninominal cu cel putin 50% plus unu din voturi. Cum este greu de crezut ca aceasta majoritate va fi accesibila multor candidati, pentru desemnarea celorlalti parlamentari se vor aplica regulile specifice votului pe liste.
Mandatele care nu au fost cistigate prin vot direct intra intr-un sistem de redistribuire, ca si cel din anul 2004. Primele mandate se redistribuie la nivelul circumscriptiei judetene, in functie de numarul total de voturi exprimate in circumscriptie, de numarul de voturi primite de fiecare partid si de numarul de mandate. Intra in calcul numai partidele care au depasit pragul electoral de 5%, fie un prag alternativ (nou introdus), cistigind 3 colegii uninominale la Senat si 6 la Camera pe tara.
Practic, aceasta inseamna ca vor putea intra in Parlament si partide care obtin sub 3% din voturi, daca isi adjudeca acest numar de colegii. In aceasta etapa, dupa impartirea mandatelor vor ramine voturi "neutilizate", mai putine decit ar trebui pentru obtinerea unui mandat (de deputat sau senator). Apoi, la Biroul Electoral Central se aduna toate aceste voturi "nefolosite" la nivelul fiecarui judet. La fel ca la alegerile din 2004 se face o redistribuire la nivel national.
La nivelul judetului Iasi se va constitui o lista pe care vor fi trecuti candidatii fiecarui partid, in ordinea descrescatoare a numarului de voturi obtinute. Vor primi mandate candidatii partidelor cel mai bine plasati in ordinea unui clasament national al procentelor obtinute de formatiunile politice. Este posibil sa fie si situatii in care candidati plasati pe primul loc in cadrul colegiului sa nu intre in Parlament, implicit "pierzatori" in colegii care vor pleca sa-i reprezinte pe ieseni la Bucuresti.
De precizat ca la redistribuire, din mandatele care se cuvin unui partid, vor fi scazute cele obtinute de formatiune prin cistigarea cu 50% plus 1 a unui colegiu. Acest sistem de redistribuire va obliga practic partidele sa arunce in lupta doar candidati bine vazuti pe plan local. Aceasta pentru ca mandatul poate fi obtinut atit direct, cind se obtine majoritate intr-un colegiu, cit si ulterior, prin plasarea cit mai buna in rindul candidatilor care nu au 50% plus 1. Practic, in locul a doua-trei "locomotive" pe listele nationale, ca pina acum, partidele vor trebui sa gaseasca 17 "locomotive" numai in judetul Iasi.
Nichita: "Gasim si 34 de candidati daca e nevoie"
Sefii celor mai importante organizatii din Iasi, PSD, PD-L si PNL, au laudat la unison noua lege. Cei trei lideri politici sustin ca partidele pe care le reprezinta sint pregatite pentru noul sistem de vot. "PNL este un partid de membri si nu unul de locomotiva precum PSD cu Iliescu sau PD-L cu Basescu. Liberalii din Iasi au mare notorietate atit in municipiu, cit si in judet, asa ca avem de unde alege", a declarat Relu Fenechiu.
Acesta si-a exprimat insa si o rezerva fata de noul sistem de vot. El spune ca unii dintre actualii parlamentari, "foarte buni in procesul legislativ, dar mai putin vizibili" nu vor mai ajunge in forul de la Bucuresti. "S-ar putea sa fie avantajati parlamentarii de tipul lui Gusa, care sta toata ziua la televizor si da cu parul", crede Fenechiu.
La fel de pregatiti pentru uninominal se declara si social-democratii. "Daca gasim 17 candidati? Gasim si 34 daca e nevoie. A dus vreodata lipsa PSD de oameni?" s-a laudat Gheorghe Nichita. PSD Iasi nu are o lista de posibili candidati, ci doar criterii de stabilire a acestora.
Potrivit lui Nichita, principalul criteriu va fi "munca in slujba partidului". "Deocamdata ne concentram pe alegerile locale, nu ne gindim la cele generale. Pentru Parlament ii vom lua in calcul doar pe cei care au dus munca in cadrul partidului. Candidatul trebuie sa stie sa faca politica, nu neaparat sa fie profesor universitar", a spus Nichita.
PD-L Iasi este singura organizatie care sustine ca a demarat deja procedura de selectie a viitorilor candidati. "Avem o lista cu peste 25 de candidati care au intrat intr-un proces de evaluare. Nu pot sa va dau nici un nume pentru ca ar putea fi interpretat drept sprijin", a explicat senatorul Dan Carlan. Totusi, potrivit unei conventii interne, deputatul PD-L Petru Movila ar urma sa deschida lista partidului la alegerile generale. In plus, Carlan a precizat ca si numele sau intra in calcule pentru un nou mandat de parlamentar.
Mai mult, senatorul nu exclude nici varianta candidaturii intr-un colegiu din mediul rural. "Prioritara pentru mine este candidatura la sefia Consiliului Judetean. E drept insa ca mi-am depus candidatura in partid pentru orice post care implica votul direct, deci inclusiv pentru Senat. Potrivit sondajelor, stau surprinzator de bine ca notorietate si in judet. Asa ca nu exclud nici varianta de a candida intr-un colegiu uninominal din mediul rural. Ca activitate parlamentara este chiar mai eficient sa tii legatura cu 30-40 de comune, sa vii cu proiecte concrete pentru acea comunitate, decit intr-un colegiu din municipiu, unde conteaza doar imaginea", a precizat senatorul.
"Politicienii care n-au nici o legatura cu judetul vor zbura din Parlament"
Cu o imagine buna in zona Tirgu Frumos, deputatul PSD Vasile Mocanu s-a aratat interesat de candidatura pentru un nou mandat. "Pai cine sa candideze daca nu oameni ca mine? Astept insa intii sa vedem ce spune Curtea Constitutionala. Daca ramine uninominal, mie imi convine. De la granita cu Suceava va incepe colegiul lui Ratoi, apoi colegiul lui Mocanu", spune deputatul. Mai pesimist s-a aratat purtatorul de cuvint al PSD Iasi, Mihai Baciu. "Dintre actualii parlamentari, maxim 30% vor mai obtine un mandat. Politicienii de genul lui Leonard Cazan (n.r. – deputat PSD de Iasi), care n-au nici o legatura cu judetul, vor zbura din Parlament", crede Baciu.
Singurul candidat cert al PD-L pentru alegerile parlamentare este deputatul Petru Movila. "Cred ca optiunea cea mai buna pentru partid ar fi candidatura mea intr-un colegiu care sa includa comuna Tibanesti, locul in care m-am nascut", a precizat deputatul.
In premiera insa, Movila a dezvaluit ca ar fi interesat si de postul de prefect al judetului. "In cazul in care PD-L va cistiga alegerile si va veni la guvernare, imi exprim dispozitia de a opta pentru postul de prefect. Este doar o intentie personala, pe care n-am discutat-o pina acum cu colegii de partid. Pregatirea si experienta pe care o am imi dau dreptul sa iau in calcul si aceasta varianta", a declarat deputatul PD-L.
Un alt posibil candidat al PD-L este consilierul local, Daniel Oajdea. Neoficial, acesta si-a aratat intentia de a reprezenta partidul la alegerile parlamentare, eventuala sa candidatura vizind un colegiu din municipiu.
Votul uninominal, contestat
PRM si PC au contestat joia trecuta legea votului uninominal la Curtea Constitutionala. In primul rind, sesizarea vizeaza amendamentul PSD, care reglementeaza alegerea directa a presedintilor de consilii judetene. Initiatorii contestatiei au apreciat ca prin introducerea votului uninominal la alegerea sefului CJ ar fi incalcate dispozitiile legii fundamentale privitoare la autoritatile publice locale.
Semnatarii au mai contestat si prevederea potrivit careia candidatii trebuie sa depuna o garantie in valoare de cinci salarii minime brute la inscrierea in cursa electorala. Mentiunea, spun semnatarii, ar fi discriminatorie si ar conditiona dreptul de a fi ales pe criterii de avere.
O alta problema semnalata la Curtea Constitutionala se refera la delimitarea colegiilor uninominale prin hotarire a guvernului, Constitutia stipulind ca sistemul electoral poate fi reglementat doar prin lege.
De asemenea, s-au contestat "drepturile in plus" acordate de lege minoritatilor. Astfel, acestea au dreptul sa propuna un candidat unic la Camera Deputatilor, pe tara. Acest unic candidat va aparea pe buletinele de vot din mai multe colegii electorale din tara.
Sesizarea aminteste si pragul electoral alternativ care lasa portita intrarii in Parlament doar prin obtinerea a sase colegii uninominale pentru Camera Deputatilor si trei pentru Senat, ceea ce ar insemna mult sub pragul oficial de 5% din voturi. Sesizarea ar urma sa ajunga astazi la Curtea Constitutionala, iar pronuntarea Curtii este asteptata sa apara cel mai devreme in 20 de zile.
O simulare de repartizare a voturilor pentru Camera Deputatilor
Exceptind situatia in care un colegiu va fi cistigat direct de un candidat, prin obtinerea a 50% plus 1 din voturi, celelalte mandate intra intr-un sistem de redistribuire care se ghideaza dupa regulile Legii 373/2004, inca in vigoare. Sa presupunem ca in judetul Iasi doua mandate de deputat vor fi cistigate cu majoritate de 50% plus 1, de un candidat al PSD si de altul al PD-L. Redistribuirea celorlalte 10 mandate se va face in doua etape. Sa luam ca ipoteza varianta in care in judet, din 600.000 de voturi valabil exprimate, 200.000 s-ar indrepta spre PD-L, 150.000 spre PSD si 75.000 spre PNL.
In prima etapa, Biroul electoral judetean stabileste un coeficient electoral al circumscriptiei. Acest coeficient se calculeaza prin impartirea numarului total de voturi valabil exprimate pentru partidele care au obtinut pragul electoral, in cazul de fata 425.000, la cei 12 deputati din judet. Rezulta un coeficient de 35.416. Voturile obtinute de fiecare dintre cele trei partide la nivelul circumscriptiei se imparte la acest coeficient, citul intreg rezultat reprezentind numarul de mandate obtinute de fiecare partid la nivel judetean.
Astfel, PD-L va obtine in total cinci mandate, respectiv unul direct in urma votului, iar celelalte patru in urma redistribuirii. PSD isi va adjudeca un mandat direct si inca trei in urma redistribuirii, in timp ce PNL va obtine la redistribuire doua mandate. Ar mai ramine de distribuit un singur mandat de deputat, in a doua etapa, la nivel national.
