Evreii, o comunitate pe cale de disparitie

Popor raspindit in mai multe locuri de pe glob, evreii au cunoscut de-a lungul existentei lor perioade de chin si perioade de inflorire. Uniti in durere si in bucurii, ei au trecut peste vicisitudinile destinului. Din 820.000, citi erau la un moment dat in Romania, au ramas in urma holocaustului 420.000. In perioada comunista au inceput emigrarile clandestine, iar apoi, dupa renasterea statului Israel, cele legale. Cifra evreilor ramasi in tara a scazut la 10.000. In prezent, in Vrancea, traiesc laolalta cu romanii doar 150 de evrei, dintre care 70 in Focsani.
Existenta evreilor in Focsani dateaza din sec.17. In anul 1859, comunitatea evreilor din Focsani numara 1855 de persoane. In decursul anilor, au avut mai multe incercari de a avea scoli proprii. Astfel, in anul 1866 s-a deschis o scoala evreiasca care, din motive religioase, a fost inchisa. In anul 1874, scoala s-a redeschis si a ajuns in anul 1888 la 300 de elevi. Printre eforturile si realizarile lor se numara construirea a doua scoli in anul 1897 si construirea Templului cel Mare, laolalta cu doua temple mai mici si un abator ritual pentru pasari. In anul 1900, cind asupra Romaniei s-a abatut o seceta grea, multi evrei din Focsani au emigrat in Palestina sau America. Inaintea celui de-al doilea razboi mondial, in Focsani erau 8 sinagogi si 8 temple, doua scoli primare, o gradinita de copii, un dispensar. In acea perioada traiau in oras 4000 de evrei. Dupa razboi, numarul lor s-a ridicat la 6000, datorita primirii refugiatilor. Atunci au avut loc mai multe activitati sioniste, activitatile sportive fiind pe placul tinerilor. Majoritatea evreilor din Focsani aveau o situatie economica buna si-si cistigau traiul in cea mai mare parte din comert. Desi existau multi medici, avocati, ingineri, profesori, meseriasi, pravaliile, cafenelele si restaurantele ii faceau populari. Astazi, printre noi au ramas putini evrei, cei mai multi cu virsa inaintata. Din templele si sinagogile ridicate, a mai ramas in Focsani o singura sinagoga. Putini la numar, multi dintre ei batrini sau bolnavi, merg in zilele de sarbatoare aici pentru a se ruga. Multi s-au atasat de zona in care s-au nascut si doresc sa ramina in continuare aici. „M-am nascut in Odobesti si nu mi-am dorit sa parasesc acest loc si nici n-am sa plec. Fiica mea locuieste in Calarasi si ma viziteaza din cind in cind. Desi sint numai cu sotul meu, ii cunosc pe cei in preajma carora traiesc din coplilarie si nu ma simt printre straini, chiar daca ei sint romani. M-am impacat intotdeauna bine cu vecinii mei si-mi petrec anumite momente alaturi de ei. Indragesc atit poporul cit si oamenii linga care am crescut”, spune Clara Aron de 73 de ani, din Odobesti.
O comunitate preocupata de tineri
In Sinagoga din Focsani nu a mai fost efectuata de mult timp o nunta, pentru ca majoritatea membrilor comunitatii sint persoane in virsta. Activitatile din oras sint ghidate de presedintele comunitatii, Mircea Rond, neobosit in munca de continuator al traditiilor evreesti. Astfel, deschis la nou, acesta organizeaza intilniri cu cei care doresc sa petreaca timpul impreuna, atit in tara cit si in oras. In clubul infiintat in sinagoga vin atit evrei cit si romani, atit pentru a viziona filme de ultima ora, cit si pentru a juca sah. In zilele cind tinerii din alte locatitati organizeaza o intilnire, impreuna cu cei care doresc, se deplaseaza in acel loc. „Recent, impreuna cu un grup de elevi de la Liceul pedagogic, Liceul Al. I. Cuza, Liceul Unirea, Liceul nr. 4 din Focsani, sub directa indrumare a profesoarei Irina Mikulaz, am fost la Bucuresti si am vizitat Muzeul de Istorie a Holocaustului si Templul Coral. Aici ne-am intilnit cu rabinul Eremfeld, caruia copiii i-au pus intrebari despre traditia evreiasca. Am vizitat «Teatrul Evreesc de Stat», costul biletelor la teatru si muzeu fiind suportate de comunitate. Programul pe care-l am mi-l fac in functie de ceea ce este mai important la un moment dat. Cind exista situatii in care este necesar sa ajut o persoana bolnava, am in vedere ca aceasta sa aiba un medic care sa o consulte, iar daca nu are bani, imbracaminte sau alimente, am grija ca sa nu duca lipsa de nimic. Noi avem grija ca toti membrii comunitatii sa aiba ceea ce este necesar unui trai decent. Cei care ne solicita ajutorul, gasesc sprijin. Activitatea noastra si a mea nu se rezuma la atit. Scoatem un ziar care se numeste SALOM, pe care-l distribuim gratuit membrilor comunitatii. In acest fel ii tinem la curent cu evenimentele de ultima ora care se petrec in Israel si in comunitate pe toti membrii. Din club nu lipsesc cartile, revistele, filmele pline de informatii. Doritorii de muzica pot de asemenea sa gaseasca muzica preferata la club. Pentru tineri am organizat mai multe actiuni in parteneriat cu licee si scoli din oras. In acest mod oferim ziare, reviste, carti sau brosuri pentru informare. Intrecerile sportive sint si ele o parte din actiunile in care sint angrenati cei tineri”, ne-a spus Mircea Rond.
Sarbatorile evreilor
Avind modul propriu de a se ruga lui Dumnezeu, evreii se reunesc in Sinagogi a saptea zi din saptamina, simbata, pentru a cinsti sabatul, in amintirea zilei cind au iesit din Egipt si au primit libertatea. Simbata este considerata ziua cind, dupa crearea lumii, Dumnezeu s-a odihnit. De aceea, aceasta zi este pastrata de poporul evreu cu sfintenie pentru odihna si ruga. Sarbatoarea Shabbat-ului incepe din seara zilei de vineri cu imnul mistic Lehha Dodi. Simbata dimineata, momentul esential al ceremoniei il constituie citirea sectiunii shabbatice din Torah. Dupa amiaza, ei asista la o reuniune speciala denumita Omeg Shabbat, insotita de cintari si studiu. Cele mai importante sarbatori, Rosh ha Shana (Anul nou), Yon Kippur (ziua Pocaintei), Succoth (sarbatoarea corturilor), Hanukha (sarbatorea Luminilor), Purim, Pessach (Pastele), Savoth (Cincizecimea sau Rusaliile) sint sarbatori care ii reprezinta. (Vali NESTOR)