Organigrama Latcan la SCCM S.A.

Aparitia Legii 77/1994, cunoscuta sub numele de legea MEBO, a constituit o adevarata mana cereasca pentru unii directori de societati. Aceasta lege le-a dat posibilitatea membrilor conducerii sa se transforme din simpli salariati in patroni. Salariatii, insa, s-au amagit cu sloganul "proprietari si producatori", fiind convinsi ca noua calitate de actionar le va garanta locurile de munca. Dezamagirile lor, insa, n-au intirziat sa apara. SCCM este unul din multele cazuri prin care s-au dovedit ca cei care si-au facut iluzii desarte au fost, in final, salariatii.
SCCM, care are un capital social de 6,3 miliarde lei, s-a privatizat prin metoda MEBO in 1994. Potrivit Legii 77, la SCCM s-a constituit in acest scop asociatia PAS(Programul Actiunii Salariatilor), care, sub conducerea Consiliului de Administratie, si-a asumat sarcina grea a privatizarii. Transformarea SCCM in societate cu capital integral privat s-a facut astfel: 30% de la FPP – in schimbul certificatelor de proprietate – si 70% de la FPS – prin plata unui avans de 20% si restul de 50% in rate.
Ca si in cazul altor societati aflate in fata acestei oportunitati, conducerea SCCM a dus o munca intensa de lamurire a salariatilor pentru a-i convinge de avantajele acestei metode de privatizare. Pentru partea de 30% de la FPP era nevoie, insa, de 4.800 de certificate de proprietate, iar salariatii erau doar in jur de 1.200. "In consecinta, salariatilor li s-a sugerat sa cumpere de pe piata neagra cit mai multe certificate. Acestea s-au achizitionat, la vremea respectiva, cu 25.000 lei/bucata", ne-a spus Paraschiva Panaitescu, fosta salariata. Pentru cealalta parte de 70%, Consiliul de Administratie al PAS a incheiat un contract de vinzare – cumparare cu FPS, achitindu-se un avans de 480 milioane lei. Pretul de cumparare a fost de 13.590 lei/actiune, la o valoare nominala de 25.000 lei/actiune. De mentionat ca numarul total al actiunilor SCCM este 253.867.
Adevarata fata a privatizarii
Ion Latcan a devenit director al SCCM in 1992, dupa alegerile locale din vara aceluiasi an, iar din 1995 se afla in fruntea Consiliului de Administratie al acestei societati. Membrii Consiliului de Administratie sint urmatorii: Nicolae Latcan (primarul Focsaniului), Stefan Nistoroiu, Gheorghe Tanasache, Catalin Popescu si Viorel Lupu. Strategia de reducere a personalului dusa la SCCM, dupa 1995, a dezvaluit salariatilor o noua fata a privatizarii. Multi salariati s-au trezit la realitate abia dupa ce au fost disponibilizati. Motive pentru concedieri s-au gasit destule si chiar intemeiate. La SCCM, insa, a fost vorba si despre o anume "primenire" a personalului. Astfel, in mai 1997, la SCCM au fost disponibilizate in jur de 70 persoane (50 muncitori si 20 din rindul personalului TESA), pe motivul restringerii activitatii. S-a invocat blocajul financiar si lipsa fondurilor banesti la obiectivele in constructie. Pe de alta parte, asa cum reiese dintr-o adresa a DGMPS Vrancea, in acelasi an, la SCCM s-au operat 29 de angajari, printre care se numara si fiul primarului, Radu Latcan.
Contactat de reporterii nostri, directorul SCCM, Ion Latcan, a negat faptul ca la aceasta societate s-ar fi facut vreo angajare dupa restructurare: "Dupa restructurare, nu s-a mai facut nici un fel de angajare, a fost chiar o ancheta facuta de Politie. Eu nu am nimic cu cei care au fost concediati, am discutat cu sefii de santier, le-am spus care sint lucrarile si banii si ca trebuie sa redimensionam forta de munca. Atunci, fiecare a venit cu propuneri".
Cu toate acestea, dintr-un tabel, semnat chiar de directorul Latcan, rezulta ca la SCCM s-au facut peste 20 de angajari dupa data restructurarii.
Adrese catre salariatii actionari concediati
Citiva dintre fostii angajati ne-au spus ca, dupa disponibilizare, au primit cite o adresa din partea SCCM prin care erau invitati la sediul societatii "pentru clarificarea situatiei actiunilor detinute la aceasta firma". "Eu sint obligat, ca presedinte PAS, sa le trimit hirtii, mai ales celor plecati din societate, sa vina sa-si clarifice situatia, pentru ca actiunile nu sint achitate integral. Se poate intimpla ca, intr-un an de zile, sa nu am profit si sint nevoit sa-i chem sa vina de-acasa cu banii sa-mi achite ratele respective. De aceea, celor care parasesc unitatea le pun in vedere acest lucru", ne-a explicat directorul Ion Latcan. Pe de alta parte, unii dintre fostii salariati s-au plins ca li s-a cerut sa-si vinda actiunile. "Am depus cerere de transfer si mi s-a spus ca trebuie sa scot actiunile la vinzare. Mai mult, contabila Tita Nourescu a spus sa dau actiunile contra obtinerii transferului", ne-a spus Constantin Ionita.
Intrebat de reporterii nostri ce se intimpla cu actiunile vindute, Ion Latcan ne-a explicat ca vinzarea se face pe baza unui algoritm: "Conform statutului PAS, realocarea actiunilor se face in functie de procentajul avut la privatizare. Este exact, spre exemplu, ca in Conventia Democratica: ai 10% din voturi, poti avea 10 secretari de stat. In final, ca in toate tarile civilizate unde s-a aplicat privatizarea prin MEBO, au ramas pina la urma o mina mai mica de actionari".
Precizam ca, potrivit legii, detinatorii de actiuni la societatile privatizate prin MEBO nu sint obligati sa renunte, la incetarea contractului de munca, si la actiunile dobindite. Ei pot sa ramina in continuare cu drepturi depline.
In privinta numarului de actiuni SCCM pe care le detine in prezent, Ion Latcan a refuzat sa faca vreo precizare, considerind acest lucru "o chestie intima": "Nu poti veni la o societate privata ca sa scormonesti. Este de-a dreptul obraznicie". Cu toate acestea, in urma investigatiilor facute de reporterii nostri a rezultat ca, in aprilie 1995, Ion Latcan detinea 1.745 actiuni, sotia lui (Vasilica Latcan) – 652 actiuni, iar Nicolae Latcan – 931 actiuni.
Organigrama Latcan
De asemenea, si organigrama SCCM este dominata de prezenta familiei Latcan. Astfel, in Consiliul de Administratie, alaturi de presedintele (si director general) – Ion Latcan – se afla si Nicolae Latcan, fratele acestuia. Sotia directorului Ion Latcan lucreaza tot la SCCM ca tehnician, in cadrul Serviciului Tehnic. De asemenea, fata primarului – Mirela Stefan Latcan – detine un post de contabil la aceasta firma. Fiul primarului – Radu Latcan – este si el prezent in schema, la serviciul OPM. Tot contabila este si nepoata primarului – Cristina Radulescu – cit si Mariana Nistoroiu – nasa Mirelei si sotia sefului Santierului de Instalatii.
La Santierul 1, un alt post de contabil este ocupat de sora fratilor Latcan – Georgeta. Referindu-se la aceasta situatie, directorul Ion Latcan ne-a spus: "Pentru ca firma sa prospere, trebuie sa ai oameni de incredere". Si, pentru ca tot exista o firma de constructie in familie, Ion Latcan a incheiat, in calitate de director a SCCM, un contract cu sotia sa (in calitate de beneficiar) pentru constructia casei proprii. Contractul mentionat a fost incheiat in 20 august 1996, valoarea provizorie a acestuia stabilindu-se la 22,5 milioane lei. Potrivit clauzei contractuale, valoarea finala a lucrarilor "se stabileste in baza cantitatilor de lucrari real executate".
Acoperiri pe toate fronturile
In legatura cu loialitatea acestui contract, Ion Latcan a subliniat ca aceasta nu poate fi pusa la indoiala: "Este un contract normal, facut de sotia mea cu societatea. Nu puteam sa ma pun eu si sa semnez si ca beneficiar si ca antreprenor". El mai sustine ca toate clauzele contractuale au fost respectate, iar pe parcursul constructiei s-au incheiat acte aditionale din care reiese valoarea lucrarilor efectuate treptat: "Lucrarea a inceput acum doi ani si va mai dura citeva luni. Valoarea contractului cu SCCM se invirte in jurul sumei de 350 – 400 milioane lei. Nu este nimic de ascuns, nu mi-a trebuit un pai de la nimeni".
De altfel, Ion Latcan nu este singurul de la SCCM care isi face casa printr-un astfel de contract. Este vorba despre Viorel Lupu, seful Santierului II, care detinea, in 1995, 838 actiuni si Nicolae Ceausu, seful bazei de productie – betoane.
Pe de alta parte, nu mai este de mult un secret ca activitatea SCCM se bazeaza mai mult pe lucrarile finantate de la bugetul statului. Astfel, in planul de lucrari pentru 1998, figureaza aproximativ 15 obiective de investitii a caror sursa de finantare este bugetara. "Avem contracte in valoare de 120 miliarde de lei si front de lucru pentru patru ani. As fi bucuros daca va veni bugetul si s-ar da banii pentru aceste lucrari. In acest caz, as mai angaja 300 de oameni", ne-a spus directorul Ion Latcan. (Ionel CRISTIAN, Sandica FILOTE)