Satele „hazlii” ale Vrancei si legendele lor

Calatorii care au strabatut Vrancea in lung si-n lat au zimbit de multe ori cind au trecut prin anumite localitati mioritice. Si asta pentru ca unele sate sau comune din Vrancea au nume hazlii, altele ar putea fi considerate de unii mai sensibili chiar obscene. Etnologii spun ca toponimia satelor are origini diverse. Astfel, majoritatea localitatilor poarta denumiri legate de un anumit eveniment produs in comunitatea care le locuia, ori sint legate de numele unei persoane influente din satul respectiv. Multe sate din Vrancea isi au legendele proprii legate de denumirea lor, legende care au, citeodata, un simbure de adevar. Trebuie precizat ca denumirile, oarecum arhaice ale satelor de pe plaiurile vrincene, au suferit citeva schimbari in decursul istoriei, unele si-au schimbat denumirea complet, la altele au mai fost adaugate alte nume iar citeva au disparut de tot, dar nu din punct de vedere geografic, ci toponimic. Sate ca Flocoasa, Ciuruc, Flaminda, Bolboaca, Bou, Drogu sau chiar Soseaua Nationala, nu se mai numesc astfel sau nu mai exista deloc, altele – Vijiitoarea, Cocosari, Colacu, Frecatei, Sperieti sau Balta Ratei, stirnesc inca zimbetele celor care le tranziteaza pe toate cele 340.
„Flaminda”, femeia cu 20 de copii
In anul 1930, actualul judet Vrancea se numea Putna. El era mult mai mare decit cel de acum, cuprinzind si localitati care acum se afla in administratia altor judete, ca Bacaul sau Buzaul. Potrivit Cartii Recensamintului general din 6 aprilie 1941, (pusa la dispozitie de Directia Judeteana Vrancea a Arhivelor Nationale), judetul Putna avea, in 1930, un numar de 194.105 de locuitori, iar in 1941 numarul acestora a crescut la 223.931. Istoricii sustin ca multe din denumirile satelor vrincene sint de origine slava, avind in vedere influenta vecinilor nostri din est. Nume ca Arva sau Carsochesti, sint doar citeva dintre cele cu influenta slavona. In schimb, majoritatea numelor de localitati rurale din Vrancea sint puse dupa numele unor oameni influenti sau dupa anumite evenimente care au marcat comunitatea dintr-o anumita zona. Astfel, numele localitatatii Straoane are o istorie interesanta. Pe vremea lui Stefan cel Mare, a existat un boier pe nume Petru Rugina. Acesta a primit paminturi in zona Vrancei, pentru servicii aduse domnitorului in lupte. El a daruit celor patru fii ai sai cite o bucata intinsa de pamint. localitatea Straoane poarta numele derivat din numele unuia dintre fiii lui Rugina, pe care il chema Straua. Si localitatea Ruginesti este legata tot de numele lui Petru Rugina. Chiojdeni este localitatea formata de un grup de locuitori fugiti din satul Chiojd, din Buzau. Pufestiul este legata de numele familiei Pufu, tot o familie improprietarita in zona, pentru servicii aduse domnitorului. O legenda a fostului sat Flaminda spune ca in aceasta localitate a existat o femeie care avea 20 de copii. Ea umbla aproape tot timpul hamesita de foame, din cauza ca avea prea multe guri de ingrijit. Oamenii de prin satele apropiate vorbeau de satul femeii ca despre „satul flamindei”. Ulterior, legenda spune ca asa a si ramas numele localitatii: Flaminda.
Frecatei, Sperieti, Diocheti…
Multe dintre localitatile Vrancei si-au schimbat denumirile in decursul istoriei. Astfel, la 1 ianuarie 1965 a fost data o lege administrativa de imbunatatire a vechilor legi. Prin aceasta lege, multe dintre localitatile vrincene si-au schimbat denumirile. Valea Rea a devenit satul Rosioara, aflat in comuna Mera, satul Bou s-a transformat in satul Viisoara, actualmente in comuna Paunesti, Valea Boului este vechea denumire a satului Piscu Reghiului, din comuna Reghiu. Alaturi de acestea si-au mai schimbat denumirea si alte sate cu nume hazlii, ca Parosu, Purcei, Gainari sau Ciuruc. Cu toate acestea, neoficial, satenii le spun tot asa desi in documentele oficiale au alte denumiri. La 17 februarie 1968, autoritatile au initiat o noua reforma administrativa, cind s-a renuntat la raioane si regiuni, si s-a trecut la judete. Si atunci au fost „rebotezate” unele sate vrincene. Satul Ogoarele s-a desfiintat si s-a unificat cu satul Nistoresti, din comuna cu acelasi nume. Palamida s-a unificat cu Valea Seaca, dar acum apartine de Bacau, Paraipani s-a unit su satul Radulesti, din comuna Vinatori, Cucuietii de sub Magura s-a desfiintat si s-a unificat cu satul Burca, din comuna Vidra, Precistanu a fost infiintat in 1968, Flocoasa s-a unificat cu satul Galbeni din Tanasoaia, Tufele – unificat cu satul Fintesti, care apartine acum de Buzau, Soseaua Nationala, care apartinea si el de judetul Putna, a fost si el desfiintat. In Vrancea inca mai exista sate cu denumiri ciudate si legende asemenea, ca Balta Ratei, Arsita, Carsochesti – Corabita, Colacu, Haulisca, Frecatei, Sperieti, Diocheti, Repedea, Cocosari, Vijiitoarea. Evident, ele sint mult mai mari si mai numeroase ca cele de acum citeva secole, cind cel mai mare sat avea putin peste 1000 de locuitori si existau localitati in care populatia nu depasea numarul elevilor din trei sali de clasa actuale. Desi denumirile unor sate si catune sint oarecum ciudate, localnicii spun ca nu le e deloc rusine cu numele satelor lor, ba chiar se mindresc cu ele. (Sebastian OANCEA)