SCOALA: mai ieftina decit o paranghelie marca Oprisan

Stiti citi bani se duc intr-un an pe chiolhanurile din Piata Unirii? Cel putin 8 miliarde, in fiecare din ultimii ani, in timp ce scolile isi pling saracia. Ieri a fost un nou inceput. Cu nimic mai altfel decit 15 septembrie 2002 sau 2001. Sau 2000 sau 1999. Indiferent de cine ne-a condus, niciodata nu s-au gasit bani pentru ca unitatile de invatamint sa fie reparate „ca la carte”, dotate corespunzator din banii nostri, nu din fonduri externe, nerambursabile sau din pomeni. Desi si ei au copii, care invata in aceleasi scoli in care au invatat si ei… cei mari, ajunsi sa felieze tortul dupa preferinte si interese. Reparatiile din aceasta vara in cele 46 de scoli focsanene au costat cam cit o paranghelie din Piata Unirii!, cele pe care le stim cu totii, in care ne „bucuram” de artificii, in timp ce copilul isi face constiincios lectiile pentru viata.
Ce aduce noul an scolar? Lapte si corn la gradinite, striga in cor guvernantii, dupa ce anul trecut scolile primare erau decise sa infiinteze cotete pentru porci in curtea interioara dupa ce au hranit ciinii. Aduce sutele de profesori frustrati din cauza lefurilor de mizerie si a concursurilor aranjate, chiar si de computer. Si alte experimente, unde cobai devin tot copiii nostri.
Ca la fiecare inceput de an scolar, autoritatile, minate de spiritul politic, se intrec in discursuri prefabricate, promisiuni si mesaje peste mesaje de la premierul Nastase, presedintele Iliescu, ministrul Educatiei si alte inalte autoritati. Nici ieri n-a fost altfel. Cu sarcina clara de la partid, autoritatile au coborit printre elevi, innamolindu-se in curtea scolilor. N-au mai mers in alai ca anul trecut, ci fiecare s-a dus pe unde a considerat de cuviinta. Primarul a ales Scoala nr.9 si colegiile nationale. Viceprimarita Fodoreanu a mers la Colegiul Economic, unde, mai spre finalul festivitatii, a ajuns si subprefectul Marculescu, care fusese si la Scoala nr.9. Prefectul s-a rezumat la a vizita colegiile „Unirea” si „Cuza”, unde, ca si anul trecut, a spus acelasi speech, numai fata de profesori.
Asa cum era de asteptat, nu toti elevii au avut privilegiul sa vada si sa auda persoane importante din fruntea orasului si a judetului. Zgribuliti de frig, elevii scolilor alese au asteptat minute in sir intilnirea cu profesorii, retinuti la un pahar de sampanie in cancelarii.
La sate n-a fost cu nimic mai altfel. Si acolo primarii au preferat scoala de centru, uitind de scolitele vecine, unde poate s-ar fi gasit cineva sa le strice bucuria de inceput de an scolar amintindu-le de nevoi. Peste 600 de unitati de invatamint nu au autorizatie de functionare si sint destule chiar in capitala judetului!
Vesnicii cobai
In ciuda saraciei, si a celei de acasa, copiii au tinut sa-si arate recunostinta fata de dascalii lor prin traditionalele buchete de flori, care s-au vindut la suprapret in aceasta zi. Cu regretul zilelor de vacanta, peste 60 de mii de elevi au intrat ieri in scoli. Multi cu stringere de inima, caci regulile jocului s-au schimbat din nou. Si anul acesta, chiar de la clasa I. Elevii de sase ani vor fi supusi unui experiment, dar
numai cu acordul parintilor! Pentru a veni in ajutorul lor, Ministerul a elaborat o noua programa pentru clasele I si aII-a, astfel ca, la sfirsitul primului an de scoala, „bobocii” nu vor mai putea spune „incetul cu incetul am invatat tot alfabetul”. Pentru ca il vor termina abia in clasa a II-a.
Programele au fost schimbate si pentru scolile de arte si meserii, avind in vedere ca, din aceasta toamna, primii doi ani de liceu sau de scoala de arte si meserii au devenit obligatorii, chiar daca, in prima zi de scoala, mai exista aproximativ 15 clase a IX-a care isi asteapta elevii. Chiar daca nu au promovat Capacitatea, ei nu mai pot sta acasa, pentru ca vor fi pedepsiti de noua lege a invatamintului.
Tot sub semnul schimbarii stau si examenele din vara viitoare. Capacitatea a fost inlocuita de teste nationale, iar pregatirea din cei patru ani de gimnaziu va atirna mai greu in balanta admiterii la liceu, procentul care va fi luat in considerare din vara fiind de 50%.
In ceea ce priveste bacalaureatul, dupa experienta din acest an, s-a revenit la forma clasica, adica s-a renuntat la bacalaureatul cu X si O.
De astazi ar trebui sa se intre in piine. Insa mai sint destule scoli unde elevii vor astepta cuminti in banci astepind de pe o zi pe alta invatatorul. Repartizarea computerizata n-a reusit sa trimita cadre in toate unitatile. Inspectoratul Scolar spera ca pina la 1 octombrie, tinerii absolventi, dornici sa poarte pe umeri haina grea a Educatiei, se vor decide sa aleaga un loc de munca si pe coclaurile judetului.
Primul semestru se va incheia vineri, 19 decembrie, cu precizarea ca, in perioada 3-9 noiembrie 2003, clasele din invatamintul primar vor avea o saptamina de vacanta. Elevii se vor intoarce la scoala pe 5 ianuarie, cind debuteaza cel de-al doilea semestru. Poate altfel decit primul. (Cristina LAZARIN)
Parintii au ajuns servitori in scolile satesti
scolile din comunele vrincene s-au descurcat cum au putut pentru a incepe anul scolar in conditii decente. lipsa fondurilor a fost suplinita, de cele mai multe ori, de eforturile parintilor. in unele scoli s-a reusit chiar si aprovizionarea cu lemnele necesare incalzirii pe timp de iarna
Inceperea anului scolar a gasit in stare buna multe din scolile cu clase V-VIII din comunele vrincene, in primul rind datorita parintilor. Saracia din scoli i-a convins pe multi dintre localnici sa contribuie fie cu bani sau materiale pentru curatenie, fie cu mina de lucru. In conditiile in care autoritatile se pling se lipsa fondurilor! In unele localitati s-a reusit si aprovizionarea cu lemne, necesare incalzirii localurilor pe timp de iarna. Cei care au mai scos scolile din impas au fost beneficiarii Legii 416, in comune ca Vizantea-Livezi, Vidra, Valea Sarii sau Reghiu.
Frecventa la scoala a elevilor este destul de buna si in acest an, singura exceptie fiind in Vizantea-Livezi, unde numarul copiilor s-a redus din cauza ca multi dintre localnici au ales sa plece in strainatate.
Dupa spusele primarilor, elevii vor avea asigurate conditii bune, inclusiv de transport, acolo unde scolile au fost comasate. La Vizantea-Livezi, de exemplu, exista microbuze care transporta elevii de V-VIII intre localitatile Livezile si Razaseasca. In comuna Reghiu, prin unirea scolilor de la Raiuti si Sindrilari, unii elevi vor parcurge cei 8 kilometri pina la scoala cu un nou microbuz, pus la dispozitie de autoritati. Cit despre aprovizionarea pentru vremea rece, autoritatile locale spun ca au adus cite o masina de lemne, pentru fiecare soba detinuta de scoli. „Am realizat aprovizionarea cu lemne in proportie de 80-85%. Mai avem de adus doua masini de lemne la scoala din centru, dar aici transportul se poate face mai usor”, ne-a spus Cristian Hagiu, primarul comunei Reghiu.
Aceleasi conditii pot fi gasite si la scolile din Valea Sarii si Vidra. In Valea Sarii, aprovizionarea cu lemne a fost realizata din timpul verii, ea costind circa 140 de milioane de lei, dupa spusele primarului Ion Bordea.
Necesarul de lemne in scolile din comuna Vizantea-Livezi va fi asigurat de la obstea Condratu, dar si de la firme particulare cu profil de exploatare a lemnului. „La scolile din Livezile, Mesteacanul si Piscu Radu vom aduce lemne de la Obstea Condratu. Pentru celelalte doua scoli, am discutat cu doi patroni, pentru a ne da resturile ce ramin de la taierea arborilor. Problema este cu fondurile, care nu sint mai mari decit cele de anul trecut. Daca in 2002 un metru ster de lemne costa 350 de mii lei, acum speram sa putem lua lemnele cu 600 de mii/metrul ster, cu tot cu TVA”, a afirmat Ion Stefanescu, primarul din comuna Vizantea-Livezi. (Camelia STANILA)