Viticultura nu este pregatita pentru Uniunea Europeana

In cursul zilei de ieri, sala de sedinte a Primariei a gazduit simpozionul cu tema „Masuri de redresare a sectorului vitivinicol in perspectiva aderarii la U.E.”. Participarea a fost una de anvergura, avind in vedere prezenta unora dintre invitatii simpozionului si la Festivalul Viei si Vinului din acest an. Principalele probleme si unele masuri de remediere ale acestora au fost enuntate in cele sase referate prezentate, din cele sapte programate. Participantii au tras un semnal de alarma in privinta viilor din Vrancea, care sint imbatrinite si ar putea disparea in mai putin de 20 de ani. Concluzia seminarului a fost ca, daca nu se iau urgent masuri, viticultura romaneasca nu va putea face concurentei de piata UE.
Simpozionul cu tema „Masuri de redresare a sectorului vitivinicol in perspectiva aderarii la U.E.” a adunat ieri, in sala de sedinta a Primariei Focsani peste 50 de participanti. La prezidiu au fost invitati sa ia loc inginer Cornel Dicu, director in cadrul Ministerului Apelor, Padurilor si Dezvoltarii Rurale (MAPDR), profesor universitar doctor Nicolae Pomohaci, doctor inginer Petre Calin Mocanu, Mircea Diaconu, vicepresedinte al Consiliului Judetean si subprefectul Nicolae Marculescu. Simpozionul a fost coordonat de profesorul Nicolae Pomohaci, cel care l-a invitat pe reprezentantul Guvernului sa prezinte primul referat cu tema „Realizari si perspective in preluarea si implementarea acquis-ului comunitar pentru sustinerea unei agriculturi durabile”. Prima parte a expunerii a fost ocupata de prezentarea mesajului din partea ministrului MAPDR, Petre Daia, un text tehnicist si plictisitor pentru asistenta, dar si cu multe formulari generale. Directorul Cornel Dicu a prezentat apoi citeva date despre suprafetele de vita existente si a amintit de culturile hibride care ar trebui defrisate. Realizarile asumate de actualul guvern despre vitivinicultura s-au referit in primul rind la subventiile acordate pentru achizitionarea de utilaje, dar si la primele la export. Nu s-a facut insa nici o referire despre cei care au beneficiat de aceste facilitati, cunoscind ca ponderea este detinuta de micii producatori. Acestia nu au avut nici macar banii necesari pentru a suporta diferenta de pret la utilajele agricole. Referitor la primele la export, din datele prezentate a reiesit ca micii producatori au o reprezentare infima intre cei care au exportat vin.
Principala masura pentru care Guvernul a calculat deja fondurile necesare, aproximativ 600 de milioane de lei, se refera la reabilitarea materialului saditor si testarea virusologica a soiurilor. Concluziile specialistilor din UE sint in fapt o serie de recomandari cu privire la necesitatea unui registru agricol la zi, realizarea unor baze de date pentru evidenta, intarirea rolurilor implicate in filiera vitivinicola. Vorbind despre sumele alocate pentru reabilitarea suprafetelor viticole, oficialul guvernamental a enumerat si proiectele SAPARD in valoare totala de 13,1 milioane de euro (pentru anii 2002-2003). Se remarca astfel o diferenta imensa intre banii pe care ii aloca Guvernul si cei care provin din fonduri europene.
Propunerile facute de MAPDR in urma recomandarilor UE se refera la inventarierea stricta a tuturor suprafetelor de vie existente, promovarea unor programe sectoriale pentru sustinerea unor soiuri, cresterea ponderii vinurilor imbuteliate si a prezentei producatorilor particulari pe piata. Cea mai interesanta propunere se refera la asocierea in vederea exploatarii comune a cel putin 10 producatori cu o productie de 10 tone la hectar la strugurii de masa si de 30 producatori cu o recolta de 350 tone pe an. Propunerea se pliaza pe modelul optim de exploatare a suprafetelor viticole din UE.
Organismele private trag semnalul de alarma
Dr. ing. Nicolae Varga, director general al Institutul de Cercetare si Dezvoltare Vitivinicola din Valea Calugareasca, a prezentat un referat cu tema „Orientari strategice ale cercetarii stiintifice romanesti din domeniul viticol in perspectiva aderarii la UE”. Datele prezentate s-au referit la aspecte neconforme cu asteptata integrare europeana: culturi predominante de soiuri producatoare de vin alb, in conditiile unei cereri sporite de vin rosu pe piata internationala, exploatarea masiva a unor suprafete mici in mod individual (circa 300.000 familii pentru aproximativ 190.000 ha cultivate cu vita de vie), existenta pe 55% din suprafata cultivata a unor soiuri care nu mai au cautare pe piata internationala si scaderea drastica a numarului de specialisti cercetatori, de la 296 la 133. Coordonatorul discutiei, prof. dr. univ Nicolae Pomohaci, de la Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti, a subliniat rolul important al invatamintului de profil.
„Exista situatii deosebit de grave in scolile de viticultura… In unele dintre ele veti gasi numai urme de viticultura…”, a precizat prof. Pomohaci. Acesta a atras atentia ca mai putin de 1% dintre studenti sint fii de tarani si a cerut statului sa se implice in aceasta problema.
Dr.ing. Calin Petre Mocanu, director executiv al Organizatiei Nationale Interprofesionale Vitivinicole (ONIV), a avut o prezentare la obiect, dar si critica la adresa situatiei actuale si a factorilor implicati in filiera. „Ceea ce se vinde traieste, nu ceea ce avem noi”, a declarat reprezentantul ONIV cu privire la asteptarile pe care multi viticultori le au vis-a-vis integrarea europeana. El a avansat cifre deosebit de alarmante referitoare la suprafetele cu vie batrina, de peste 25 ani, si la suprafetele din care provin vinurile care contribuie la formarea pietei. „Este inadmisibil ca pentru un kg de cartofi producatorul sa dea 2 litri de vin”, a declarat Calin Mocanu, vorbind despre cunoscutul troc practicat mai in toate comunele vrincene. „Oriunde in lume, oficialitatile se autosesizeaza cind este vorba de prevenirea si eliminarea efectelor calamitatilor. La noi, dosarul care priveste caderile de grindina din aceasta vara asteapta pe masa Guvernului o rezolvare”, a mai adaugat Mocanu.
Gauri la propriu in viticultura vrinceana
La final, ing Ion Marin, directorul Directiei Agricole, a prezentat situatia viticulturii vrincene, sub titulatura „Viticultura vrinceana fata-n-fata cu exigentele UE”, referat apreciat ca o „radiografie concreta a situatiei”, de catre profesorul Pomohaci. Cea mai grava problema o reprezinta, din textul prezentat de directorul Marin, scaderea suprafetei cultivata in Vrancea cu vie cu 1.600 ha din totalul de peste 27.000 ha existente la finele anului trecut. Unul din invitati calcula ca, in acest ritm, Vrancea nu va mai avea vie in mai putin de 20 ani. Judetul nostru are in prezent doar doua hectare de pepiniere viticole, situatie mai buna decit cea din anii trecuti cind aceste suprafete nu mai existau deloc.
Cultura de vita si productia de vin este confruntata, conform aceluiasi raport, cu aceleasi probleme la nivel national: imbatrinirea culturilor, preponderenta unor soiuri fara cautare la export, lipsa specialistilor etc. Directorul DADR Vrancea a amintit si de dezastru suferit de producatorii particulari, care au fost nevoiti sa-si vinda produsele la preturi de nimic, situatie in care multi dintre ei nu si-au acoperit nici macar cheltuielile, „fapt ce are drept consecinta scaderea dramatica a rentabilitatilor culturii”. Din referat lipsesc insa propunerile concrete de remediere a cel putin citorva dintre probleme. Invitatii au fost rugati sa-si exprime opinia asupra mai multor aspecte, precum existenta unei forte de munca necalificata la muncile agricole in procent semnificativ, producerea si distribuirea de vinuri obtinute prin practici ilegale, masuri pentru intarirea gradului de informare al viticultorului etc. Primul care a raspuns provocarii a fost Ion Marin, care a apreciat ca unele din probleme sint reale, fara insa a le gasi si o rezolvare care sa depinda de competentele DADR Vrancea.
Concluzii mai mult decit sumbre
Facind o sinteza a celor discutate, profesorul Nicolae Pomohaci a enumerat principalele probleme si o serie din modalitatile de rezolvare. Importanta simpozionului a fost unanim apreciata, asemenea referatelor prezentate, chiar daca pentru unele aprecierile s-au facut doar din politete. Cu exceptia vorbitorilor si a membrilor prezidiului, ceilalti invitati s-au rezumat la a asculta comunicarile sustinute. Daca si cum se vor materializa cele discutate ramine de vazut pentru anul 2005, avind in vedere ca situatia dezastruoasa din acest an va avea serioase repercusiuni pentru urmatorul. (Gabriel SAVA)