Hocus pocus cu 50 ha pe Bucium

O retrocedare de 15 milioane de euro a ajuns pe mina judecatorilor. Prefectura a demarat o actiune in instanta prin care ataca un titlu de proprietate dat mostenitorilor boierilor Badarau. Prefectul Dragomir Tomaseschi sustine ca Adriana Ghelt a primit 50 de hectare dupa unul din cei trei fii ai boierului Alexandru Badarau fara nici o baza legala.

Prefectura sustine ca actele depuse la dosarul in baza caruia s-a facut retrocedarea decurg dintr-o donatie facuta in nume propriu de Teodor Badarau in 1955, la citiva ani de la exproprierile care i-au lasat pe fostii boieri saraci lipiti. Donatia invocata in dosar este de 26,4 hectare. Titlul de proprietate primit a fost eliberat insa pe o suprafata aproape dubla, respectiv 50 de hectare, pe dealurile Buciumului, in Visani. Toate partile implicate in dosar se acuza intre ele.

Prefectura spune ca la Primarie s-au facut modificari in acte. Un fost mandatar spune ca a sesizat unele falsuri si a fost indepartat de mostenitori, terenul fiind obtinut cind delegatul mostenitorilor era Paul Diaconu, sotul procurorului Iulia Diaconu, sefa DIICOT Iasi.

"Donatie" facuta de un falit cu acte

Intreaga magie cu terenuri in dosarul Teodor Badarau a inceput cu o cerere depusa in anul 2000. Potrivit copiei obtinuta de la Prefectura dupa dosarul in baza caruia s-a eliberat titlul, cererea de retrocedare s-a facut pentru doua mosii: Badarai – 74 hectare, si Bobulesti – 1.340 hectare. Ambele mosii sint localizate in judetul Botosani.

Dosarul cu cererea de retrocedare a mosiilor din Botosani a crescut in dimensiuni, in el aparind un act de donatie al lui Teodor Badarau, datat in 1955. Teodor a facut atunci un act de mina prin care le-a donat nepotilor sai Mircea Alexandru Geanau si Doina Adriana Missir (ulterior devenita Ghelt) suprafata de 26,4 hectare. Terenul in cauza a fost cumparat de Teodor Badarau pina in 1935 de la succesorii unui anume Chiriac Grigoriu. Intre timp, insa judecatorul sindic il declarase pe Teodor ca intrat in faliment. Tribunalul Ilfov a dispus in august 1948 iesirea acestuia din faliment "din lipsa de pasiv", nefacindu-se insa referiri in decizia instantei la eventuale bunuri ramase in proprietatea lui Teodor.

Reprezentantii Prefecturii sustin ca Teodor nu avea ce sa doneze in 1955, cu atit mai mult cu cit peste averile boierilor trecuse tavalugul comunist al confiscarii mosiilor.

Din 25 ha s-au facut 50 ha din pix

Cererea depusa de Adriana Ghelt la Primaria Iasi in februarie 2000 a ajuns sa fie analizata destul de repede. Astfel, Adriana Ghelt a primit propunerea de retrocedare a 50 de hectare in urma sedintei Comisiei Municipale de Fond Funciar (CMFF) din 12 iulie 2001.

Reprezentantii Prefecturii reclama in actiunea de anulare a titlului mai multe probleme. Una ar fi legata de ilegalitatile comise prin modificarea suprafetelor din fisele de punere in posesie. "Prin rapoartele Primariei Iasi apar stersaturi si modificari, suprafata initiala de 26,4 hectare devenind peste noapte 50 de hectare", a declarat prefectul Dragomir Tomaseschi. Astfel, stersaturi si modificari se pot observa in referatele inaintate Prefecturii, dar si in registrul cu ordinea de zi de la intrunirea CMFF din 12 iulie 2001.

Propunerea municipalitatii vizind retrocedarea a 50 de hectare a fost facuta de Remus Moraru, consilier juridic al Primariei, devenit ulterior avocat al latifundiarului Ioan Zapodeanu. Modificarile si stersaturile din registrele si fisele municipalitatii pe care le semneaza nu au fost lamurite de acesta, Moraru pasind problema definitivarii suprafetei de retrocedat in seama autoritatilor din comuna Birnova. "Habar nu mai am. Au trecut 9 ani de atunci, nu mai stiu ce propunere s-a facut la Iasi. Dar validarea s-a facut pina la urma ca urmare a unui referat al primariei Birnova, unde a fost transferat dosarul, pentru ca terenul nu era pe Iasi", a declarat avocatul Moraru, juristul de atunci al municipalitatii iesene.

Dupa validarea in 2002 a suprafetei de 50 de hectare prin hotarirea 131 a CMFF, suprafata a fost radiata de pe Iasi si mutata pe Birnova, unde s-a si dat titlul. Actualul vicepresedinte al Consiliului Judetean, Victor Chirila, pe atunci primar la Birnova, spune si el ca nu isi aminteste de dosar. "Daca a trecut de Comisia Judeteana, inseamna ca era in regula", spune acesta.

"Actul de donatie este nul de drept"

Un al doilea argument pentru anularea titlui este, sustine Prefectura, nulitatea donatiei. "Actul de donatie nu este autentic, este sub semnatura privata si nu apare in nici o arhiva, deci este nul de drept. Chiar daca ar fi fost legal, actul de donatie nu ar fi avut un fond pentru Teodor, ca nu avea ce sa doneze in 1955. Nici mai devreme nu avea teren, pentru ca era falit. Avem atestarea faptului ca Teodor nu mai avea nimic de la Arhivele Nationale", a precizat prefectul.

Astfel, potrivit raspunsului Serviciului Judetean al Arhivelor Nationale, Teodor nu apare cu impozite agricole in anul 1945 si nu figureaza in procesele-verbale de expropriere din 1949. Tudor Leonte, secretarul Prefecturii din 2004, anul eliberarii titlului, ridica din umeri cind este intrebat de retrocedarea celor 50 de hectare pe care a pus avizul de legalitate. "Numele imi este cunoscut. Stiu ca se ocupa un procurator de acest teren, dar habar nu mai am care era situatia. Efectiv nu imi amintesc", a declarat Tudor Leonte.

O alta acuzatie lansata de Prefectura vizeaza ilegalitatea retrocedarii terenurilor pe Iasi, avind in vedere ca cererea s-a facut pentru terenuri din Botosani. "Chiar daca ar fi avut dreptul la teren, solicitarea era pe Botosani, iar comisiile de fond funciar de aici nu aveau competenta de a se pronunta", a precizat Dragomir Tomaseschi.

Teren pentru seful ADS

Mosia din Bucium-Visani a fost farimitata intre timp. Potrivit reprezentantilor Prefecturii, 1 hectar a ajuns la Valeriu Lacatusu, fostul sef al Agentiei Domeniilor Statului, si cel care a facut predarea terenului de la ADS, seful agentiei cumparind un hectar pe o suma modica. Ultimul mandatar care s-a ocupat de obtinerea terenului, Paul Diaconu, a obtinut de asemenea o suprafata. In timp ce Diaconu sustine ca a primit dupa retrocedare, prin donatie, o suprafata nu mai mare de 10 hectare, mandatarul mostenitorilor care l-a precedat pe Diaconu spune ca acesta a primit in jur de 20 de hectare.

Hora retrocedarilor continua si astazi, desi farimitarea celor 50 de hectare este inceputa deja. Avocatul Tudor Pricopi, mandatarul desemnat initial sa obtina terenul, se judeca acum cu Adriana Ghelt din postura de reprezentant al mostenitorilor directi ai lui Teodor Badarau. Acesta spune ca a inaintat plingeri si sesizari la toate institutiile posibile, invocind ilegalitatea punerii in posesie a Adrianei Ghelt. "Nimeni nu m-a bagat in seama la Prefectura, Cadastru sau DNA si s-a eliberat titlul", spune avocatul.

Pricopi sustine ca Ghelt a cerut ilegal teren de pe urma lui Teodor Badarau, acesta avind un fiu, Alexandru, drept mostenitor legatar, mostenit de sotia Elisaveta. "I-am spus ca Teodor nu mai avea ce sa doneze, si m-a schimbat. Eu i-am dat actele, ea l-a luat mandatar pe Diaconu, care a obtinut terenul pocnind din deget. Acum ma judec cu Adriana Ghelt, pentru ca ea nu avea nici un drept la teren dupa Teodor, ci Elisaveta, sotia fiului acestuia. Dupa retrocedare, Diaconu a primit cred ca in jur de 20 de hectare, dar si Lacatusu de la ADS a obtinut ceva. Metrul patrat era cam 30 de euro", a declarat Tudor Pricopi.

Ultimul mandatat sa obtina terenul spune ca a primit un procent din suprafata, dar ca nu isi explica "de ce Prefectura isi da cu stingul in dreptul".

"Actele la dosar erau depuse dinainte sa fiu eu delegat. Prefectura a dat titlul, iar acum cere anularea. Cum vine asta? Pe mine nu ma mai priveste. Actele doveditoare sint la dosar. Ulterior obtinerii terenului am primit ca donatie 20%, cred, din teren (n.r., 10 hectare, estimate atunci la circa 3 milioane de euro)", a declarat Paul Diaconu.

––-

Cheia cazului ar putea fi la avocatul Remus Moraru

Remus Moraru este unul din avocatii ieseni care a facut "scoala de fond funciar" in Casa Patrata si Palatul Roznovanu. Pe rind, acesta a fost jurist in cadrul Prefecturii si ulterior al Primariei Iasi. Devenit intre timp avocat, Moraru s-a ocupat de numeroase cazuri "grele" de fond funciar, lucrind pentru omul de afaceri iesean Ioan Zapodeanu.

Remus Moraru a facut in 2008 obiectul unui flagrant, procurorii bazindu-se pe spusele unui reclamant care sustinea ca avocatul i-a cerut 20 de milioane de lei vechi ce ar fi urmat sa ajunga la persoane din Primarie, pentru facilitarea unei retrocedari. Moraru, pe de alta parte, a sustinut ca banii reprezentau onorariul pe care l-ar fi cerut.

Flagrantul organizat de procurorul Luana Maxim nu s-a mai concretizat. "Am fost la el cu aparatura de inregistrat si cu bani marcati, dar nu a mai vrut sa ii ia", declara in 2008 pentru "Ziarul de Iasi" Ioan Grigore Mutea, denuntatorul din dosar.