EXCLUSIVITATE: Planul Zonei Metropolitane Iasi
10 proiecte ce vor schimba fata judetului

1. Refacerea centrului istoric, proiect de 3 milioane euro
Unul dintre cele mai ambitioase proiecte este refacerea centrului istoric al Iasului. Cladirile de patrimoniu de pe strada Cuza Voda se afla acum in paragina si sint populate in mare parte de chiriasi ai Primariei care nu pot suporta costurile de intretinere. Sefii orasului au afirmat, in repetate rinduri, ca vor sa refaca „parfumul de epoca”, pentru a transforma strada intr-un veritabil obiectiv turistic. In acelasi timp, cladirile au un potential comercial urias, avind o suprafata totala estimata la 31.000 mp. Potrivit proiectului intocmit, cheltuielile de refacere a cladirilor a fost estimat la 3 milioane de euro, adica aproximativ 120 miliarde lei. Tocmai pentru a proteja aceste cladiri, sefii municipalitatii intentioneaza ca anul viitor sa refaca si calea de rulare a tramvaielor, investitie aproximata la citeva zeci de miliarde lei.

2. Autogara de 2 milioane euro
Iasul, al doilea oras ca marime din tara, nu are acum o autogara. Au existat mai multe locatii posibile pentru o astfel de investitie. Sefii orasului au studiat posibilitatea ridicarii acesteia in Tudor Vladimirescu, in curtea SC Autobuzul. A fost si varianta realizarii mai multor autogari, cite una la fiecare iesire din Iasi. Insa, cele mai mari sanse ar fi ca autogara sa fie realizata in zona Garii, la actualul sediu al Regiei Autonome de Trannsport Public. Specialistii Primariei au identificat un teren cu o suprafata de 34.218 mp, precizind ca parcela beneficiaza de toate utilitatile. Din calculele realizate pina acum, investitia este aproximata la 2 milioane de euro, adica 80 miliarde lei. In acest caz exista doua posibilitati de finantare: fie prin fonduri alocate exclusiv de la bugetul local, fie printr-un parteneriat public-privat, in care municipalitatea sa atraga firmele care efectueaza transport de calatori.
3. Concesionarea Teatrului de Vara?
Teatrul de Vara de linga Palatul Culturii este o alta investitie posibila in zona metropolitana Iasi. Cu o suprafata de 4.135 mp, acesta face parte din domeniul public al CL Iasi. Acum, teatrul a devenit „locuinta” citorva boschetari. Investitiile in reabilitarea acestuia au fost calculate la 520.000 euro. Arhitectul sef al Consiliului Judetean, Mircea Grogorovschi, are un proiect de refacere care s-ar putea realiza fie prin concesionare, fie printr-un parteneriat public-privat. Investitiile vizeaza consolidarea, renovarea si modernizarea teatrului de vara.
4. Tehnopolis – motor pentru afaceri
Tehnopolis ar urma sa reprezinte un adevarat motor de relansare economica a Iasului, functionind ca un incubator pentru societatile comerciale nou-infiintate. Intr-o prima etapa, in parc vor activa cu preponderenta firme din domeniul IT si al audio-vizualului. Acestea ar urma sa se bucure de scutirea la plata taxelor locale pe o perioada de trei ani, acces la utilitati si servicii de consultanta gratuita, pentru a li se stimula dezvoltarea.
„Tehnopolis” va ocupa 10,73 ha linga platforma industriala a SC Fortus. La cele doua constructii aflate in lucru se vor adauga 20 de hale de dimensiuni mai reduse, depozite si unitati industriale. Inima parcului va fi reprezentata de „Nucleus”, care va adaposti birourile administratiei si nucleul de cercetare care va pregati cea de-a doua etapa de dezvoltare a Tehnopolisului. In final, se estimeaza ca prezenta parcului tehnologic va conduce la infiintarea a 2.900 de locuri de munca, 400 dintre ele inca din prima etapa de dezvoltare.
Conform contractului, lucrarile la proiectul in valoare de 6,4 milioane euro ar fi trebuit finalizate pe 22 decembrie. Pina la aceasta ora insa, lucrarile la Tehnopolis au fost realizate doar in proportie de 80%, firmele constructoare solicitind prelungirea termenului.
5. 300 de tone de marfuri tranzitate zilnic pe Aeroport
Modernizarea Aeroportului a reprezentat primul proiect lansat de presedintele CJ, Lucian Flaiser, in 2000. Lucrarile de la aeroport au inghitit timp de cinci ani aproape 70 de miliarde lei, fiind incheiate abia in 2003. In paralel, conducerea CJ a lansat ideea refacerii si prelungirii pistei actuale, precum si realizarea unei zone cargo la Aeroport. Aceasta ar urma sa fie constituita dintr-un sistem de depozite care ar permite ca de pe aeroportul iesean sa se efectueze si zboruri comerciale, la Iasi putind fi aduse pe calea aerului 300 tone de marfuri zilnic. Costul celor doua proiecte ar depasi 12 milioane euro, adica aproximativ 500 miliarde lei. Ambele proiecte se afla inca in stadiu de intentie, nefiind gasite fondurile necesare pentru demararea lucrarilor.
6. „Paduri” de vile la Birnova si Mirsolava
Sefii comunei Birnova nu vor sa modifice o reteta care pina acum a avut succes. Mai mult, acestia vor sa extinda „padurea” de vile din comuna. Astfel, primaria Birnova scoate la vinzare 5 hectare de teren pentru construirea unor case de vacanta. Acest teren este situat in satul Visani, la sud de ferma 2 Peri, linga drum. Acum terenul este acoperit de culturi viticole. Sefii consiliului metropolitan au stabilit deja, in linii mari, si cum vor arata constructiile. Concret, o astfel de casa de vacanta va putea avea parter si cel mult doua etaje. Pretul unui metru patrat de teren in acea zona este evaluat intre cinci si zece euro. Zona beneficiaza de acces la drum judetean si retele de apa, canalizare si gaz. Aceiasi destinatie este proiectata si pentru terenul cu o suprafata totala de 800.000 mp care este amplasat linga Metro. Mai exact, acesta este situat la o distanta de 2 km in paralel cu DN 28 Iasi-Tg.Frumos si este proprietate privata a Primariei comunei Miroslava. Terenul va putea fi concesionat, acesta avind deja retele de apa, canal si gaz.
7. Statiunea balneara la Letcani?
Pentru pasunea comunala din Letcani exista un proiect de transformare in statiune balneara. Terenul in suprafata de 3 hectare ar putea fi vindut sau concesionat. In proiectul aflat in mapele specialistilor din CJ se precizeaza: „Necesita plan urbanistic zonal si studii pentru determinarea calitatii balneare a namolurilor”. Terenul dispune de retele electrice, dar si de apa, telefonie, gaz metan la 200 m, cale ferata la 300 m si drum judetean la 1 km. Mai este si posibilitatea racordului la reteaua de canalizare.
La 2 km paralel cu DJ 248 Iasi-Ciurea se afla o alta parcela de 30 ha care va putea fi concesionata sau cumparata. Aici sint terenuri proprietate privata a Primariei Miroslava si partial proprietate a unor persoane fizice. La concesionare pretul ar fi de 3.500 lei/mp/an, iar la cumparare s-a evaluat ca fiind intre 8 si 10 euro/mp. Parcela este destinata construirii unei zone de turism, agrement, cit si pentru activitati piscicole. In satul Dorobanti s-ar putea realiza o baza nautica moderna. Cea existenta, aflata in proprietatea Ministerului Tineretului si Sportului, este degradata.
8. Iaz de peste la Frasuleni
Primaria comunei Victoria vrea sa dea lovitura cu un plan de afaceri care prevede realizarea unui iaz cu peste. In satul Frasuleni exista o suprafata de 5.000 mp, aflata la o distanta de 300 metri de drumul european (E-509) care poate fi concesionata. Parcela beneficiaza de drum cu piatra, retele de apa si energie electrica. Pretul pentru concesionarea acestui teren este evaluat de sefii primariei la 1.500 lei/mp.
9. Drum expres Iasi-Cluj
Realizarea unei sosele de centura care sa ocoleasca Iasul este un alt proiect colosal. Aceasta ar pleca din apropierea Antibiotice SA, ar traversa sesul Bahluiului si dealul Miroslava, va trece pe la vechiul rond din CUG, pe podul Poitiers si va face jonctiunea cu DN 24 care iese spre Vaslui. Traseul are aproximativ 10 km, iar lucrarile de constructie sint estimate la 100 de milioane de euro, dupa spusele primarului Gheorghe Nichita. Pentru realizarea soselei ar fi necesara devierea albiei Bahluiului pe o lungime de 3,6 kilometri. Aceasta manevra ar permite totodata si includerea in circuitul imobiliar a aproape 300 hectare din lunca Bahluiului. Prin realizarea acestei investitii, traficul greu va ocoli orasul, iar majoritatea comunelor din zona metropolitana vor fi conectate mult mai usor.
Cel mai costisitor proiect aflat pe plansele specialistilor este realizarea unui drum expres Iasi – Tg.Mures – Cluj. Aceasta „axa est-vest” cum o mai numesc sefii consiliului metropolitan are aproape 450 de km si va costa aproximativ 3 miliarde de dolari, daca drumul va fi construit de la zero. Specialistii sustin ca o astfel de sosea ar actiona ca un motor pentru dezvolatarea economica rapida nu numai a Iasului, ci a intregii Moldove. Investitia ar putea fi realizata printr-un parteneriat public-privat sau prin imprumuturi externe garantate de Guvern, la care s-ar adauga si contributiile judetelor strabatute de drumul expres.
10. Groapa ecologica pentru metropola
„Una este sa faci o groapa ecologica pentru 300.000 de persoane si alta este sa faci groapa pentru 500.000 de persoane. Clar, este mai avantajos”, motiva primarul Iasului necesitatea realizarii unei gropi ecologice. Sefii orasului spun ca noul depozit va avea o durata de viata cuprinsa intre 15 si 25 de ani. Suprafata totala pe care se va intinde depozitul ecologic cuprinde 42 ha. Investitia ar putea demara anul viitor, cu fonduri europene. Programul cuprinde, pe linga amplasament, si achizitionarea de utilaje specializate. Din cele 25 de milioane euro, la cit se ridica investitia totala, 75% reprezinta fonduri europene nerambursabile, restul de 25% fiind aportul CL.
Ce inseamna zona metropolitana Iasi
Zona Metropolitana Iasi s-a format prin asociere intre Consiliul Local Iasi, Consiliul Judetean si inca 13 comune. Astfel, in metropola Iasi vor fi „inghitite” si comunele Aroneanu, Birnova, Ciurea, Letcani, Holboca, Miroslava, Popricani, Rediu, Schitu Duca, Tomesti, Victoria, Ungheni si Valea Lupului. Noua zona se va intinde pe o suprafata de aproximativ 57.000 ha si va avea o populatie de peste 500.000 locuitori. In proiect exista doua variante de conducere a noii structuri. Astfel, nu se stie inca daca fuziunea se va produce si la nivel administrativ, adica daca toata aceasta zona va fi condusa de la Palatul Roznovanu. Insa, exista si varianta unei suprastructuri care sa coordoneze Iasul si actualele 13 comune, dar acestea sa ramina si cu o conducere proprie, fiecare.
La inceputul acestui an, cind au demarat in forta pregatirile pentru infiintarea acestei suprastructuri, arhitectii ieseni au apreciat initiativa. „Acelasi lucru s-a intimplat in Franta cu Lyon, acum vreo 20-30 de ani. Rezultatul a fost o crestere spectaculoasa din toate punctele de vedere. Acum, orasul Lyon are o suprafata aproape cit cea a judetului Iasi”, a declarat arhitectul Virgil Toma. Alte exemple a dat atunci arhitectul Ionel Oancea. „Dupa primul razboi mondial, aceasta a fost metoda de dezvoltare aleasa in majoritatea oraselor mari de pe coasta de est a SUA. Aici se trece practic dintr-un oras in altul. Acelasi lucru se poate spune si despre marile capitale europene, Londra si Paris. Spre comparatie, Londra metropolitana are o suprafata aproape cit toata Moldova de la noi”, spunea Oancea. (Andreea BOCA, Dan MINDRUTA)