Salbele bulibasei

Ferdinand Stanescu spune ca a ajuns la capatul rabdarii dupa doua saptamini de la furtul, fara precedent in lumea tiganeasca din Romania, a carui victima a fost. Satul de tergiversarile Politiei si bulversat de faptul ca aceasta, in loc sa confiste bijuteriile amanetate de hoti in Bucuresti, l-au pus sa le rascumpere, presedintele Partidei Romilor din Moldova este decis sa lupte pe toate fronturile. Si-a angajat detectivi particulari si ofera o recompensa de 15.000 de dolari oricarei persoane care ii aduce informatii concrete despre Costel Ciubotaru, soferul care i-a dat lovitura de gratie acum 2 saptamini.
Piesa cea mai importanta din cele 4,8 kg de aur, bijuterii si monede, care i-au fost furate, este salba familiei, veche de peste o suta de de ani. Compusa din 142 de monede din vremea imparatului Frantz Iosef, din aur de 24 de carate si cintarind aproape 2 kg, salba semnifica onoarea si perenitatea familiei Stanescu. Salba se intindea pe un snur cu panglica tricolora a Romaniei si avea o lungime de 3,8 metri. Furtul acesteia este considerat cel mai mare afront la adresa tiganilor, ale caror legi pedepsesc acest delict cu moartea. Din cele 4,8 kg de aur furate, Politia a returnat 1,9 kg de aur confiscate de la Felicia Ciubotaru, sora si complicea hotului. Alte 200 de grame de aur au fost gasite prin casele de amanet bucurestene, pe acestea Ferdinand Stanescu trebuind sa le rascumpere. Sute de tigani din toata tara sint alaturi de bulibasa in aceste momente, curtea Palatului Imperial (asa se numeste casa in care locuieste Ferdinand, presedintele Partidei Romilor din Moldova) de la Ciurea fiind ieri plina de confrati care ii dadeau sfaturi sau il consolau. "Nimic nu m-ar fi lovit mai tare decit furtul salbei. Pentru ea am facut si doi ani si jumatate de puscarie inainte de revolutie, sub pretextul ca as fi vindut monede din ea unui var de-al meu. La noi, salba familiei inseamna mult mai mult decit valoarea in bani a aurului. Monedele au insemnatate de patrimoniu, unele fiind cocosei foarte vechi, altele fiind din anii 1850-1890, de pe vremea imparatului Frantz Josef. Cind am primit inapoi din cele 142 de monede doar 26, recuperate de Politie imediat dupa furt, fara tricolor si pe un snur slinos, mi s-a facut rau. Stau si ma intreb cum a fost capabil de un asa gest omul care traia regeste ca angajat la noi, cum nu i-a fost frica de razbunarea noastra, mai ales ca ne cunostea legile", se intreaba retoric Ferdinand Stanescu. El ne povesteste, cu lacrimi de minie in ochi, cum a stat "ticalosul" la pinda sub una din turlele Palatului sau, cam o ora si jumatate, intre ora doispe noaptea si doua, cind a vazut ca toata lumea din casa s-a culcat. A coborit apoi usurel, pe un uluc, si a intrat pe o fereastra deschisa in holul casei. Cu ciinele-lup care pazea casa nu a avut probleme, pentru ca chiar el il hranea in ultima vreme. Cum stia toate "mersurile" casei, a luat cheile de la seif, a cautat cam o jumatate de ora seiful, l-a deschis, l-a golit si a plecat linistit. Nu inainte insa de a fuma doua tigari ale caror chistoace le-a strivit pe covor. Prada sa a constat in cele aproape 5 kg de aur, 20 de milioane de lei, 1.000 de dolari si un pistol. Ferdinand, care era plecat din oras in acea noapte, avea sa afle a doua zi la prinz, telefonic, de la sotia sa, cele intimplate. "Dupa modul cum a cunoscut casa si nu a lasat amprente, operind cu doua sosete in loc de manusi, ne-am dat seama ca era un cunoscut. Cum sub nici o forma nu putea fi unul de-ai nostri, aria suspectilor s-a redus la soferii romani care lucreaza pentru noi. Prin eliminare, aflind unde au fost fiecare, am stabilit ca doar Costel Ciubotaru nu avea acoperire pentru acea noapte. Am mers cu fiul meu acasa la mama acestuia si, trebuie sa recunosc, prin intimidare, am aflat unde statea in gazda Costel. Ajunsi la adresa din cartierul Alexandru cel Bun, gazda ne-a povestit ca, in noaptea respectiva, Costel si sora acestuia, Felicia, ajunsesera acasa pe la trei. Au facut galagie, s-au auzit zgomote de metale zornaind, dupa care cei doi au parasit in graba camera. Practic, noi
i-am gasit pe hoti, Politia luind informatiile pe tava de la noi", ne povesteste Ferdinand. Scandalul care a urmat in presa, amenintarile implicite sau explicite proferate de bulibasa la adresa celor doi, au determinat-o pe Felicia Ciubotaru, macaragita de profesie, sa se predea cu o parte din aurul furat. Alta nedumerire a pagubitului se refera la faptul ca Felicia, complicea care si-a recunoscut amestecul in aceasta "afacere", se afla inca in libertate. "Sint in stare de orice pentru a pune mina pe hot. Sper ca Politia isi va face datoria, dar am apelat si la detectivi particulari, iar pentru orice informatie care m-ar ajuta sa-l prind pe Ciubotaru platesc 15.000 de dolari. Restul aurului nu ma intereseaza atit de mult ca recuperarea celor 116 monede din salba. Rabdarea mea a juns la capat. Daca intr-o saptamina nenorocitul nu se preda sau nu va fi prins, ma voi ocupa personal, cu oamenii mei, de prinderea si judecata lui in legea noastra!", incheie, cu naduf, Ferdinand Stanescu.
De intreaga tarasenie si de nedumeririle lui Ferdinand a aflat si prefectul Corneliu Rusu Banu. "Sint unele aspecte legate de acest caz care trebuie lamurite neaparat. Chiar miine (astazi – n.r) ma voi intilni cu Ferdinand Stanescu si vom discuta. Intentionez sa iau legatura cu comandantul Politiei, sa constat in ce stadiu s-a ajuns cu cercetarile si sa cer urgentarea rezolvarii cazului", a declarat prefectul. (Claudia ENEA)