Simirad si-a pus o pila de 55 miliarde la Dumnezeu

sâmbătă, 08 noiembrie 2003, 00:00
4 MIN
 Simirad si-a pus o pila de 55 miliarde la Dumnezeu

La Constanta, primarul Radu Mazare si-a pus numele pe troleibuze. Ca sa le aminteasca constantenilor ca el a fost cel care le-a adus masini ultramoderne. La Bacau, primarul Dumitru Sechelariu si-a „sculptat” numele la intrarea in Universitatea „Bacovia” si a botezat, tot cu numele sau, stadionul echipei de fotbal din oras. Cel considerat indeobste cel mai hitru primar din Romania nu s-a lasat mai prejos. Constantin Simirad si-a inscriptionat la rindul sau numele pe ultima sa ctitorie, care le intrece pe toate celelalte. Ca eleganta, ca lux si, nu in ultimul rind, ca pret. Pentru ca Seminarul Teologic Ortodox „Sf. Vasile cel Mare” a costat 1,6 milioane de dolari. Aici, 265 de seminaristi vor invata, se vor ruga si vor dormi intr-un decor faraonic. Este cea mai „tare” gluma a lui Simirad pe seama banilor publici. Muncitorii de la Seminarului Teologic spun ca noaptea il aud pe Dumnezeu rizind.
Numele primarului e pe usa de la intrare
Seminarul Teologic atrage privirile oricarui trecator din zona Liceului Pedagogic, cu formele sale indraznete. Are o silueta zvelta, este imbracat in sticla speciala de sus pina jos, iar timplaria din aluminiu alcatuieste un desen complicat, pe toata fatada. Intrarea este flancata de doua coloane visinii, iar usile au minere lungi si cromate. O placuta neagra pe care sint incrustate litere aurii indica „Seminarul teologic Sf. Vasile cel Mare”, iar dedesubt, cu litere ceva mai mici, „Lucrare finantata de Primaria Municipiului Iasi, Primar Conf. Dr. C-tin Simirad”. Dincolo de usi, vizitatorul se gaseste in atrium, „inima” seminarului, o sala imensa iluminata natural prin tavanul de sticla. Din gresia roscata tisnesc zece coloane imense, care suie pina in tavanul transparent. Nu credem sa mai fie asa ceva in Iasi.
In interior e mai ceva ca intr-un sediu de banca
Atit coloanele, cit si peretii sint suflati cu granule mici cit boabele de mac, translucide, de culoare rosie si alba. In pereti sint incastrate zeci de becuri cu halogen. „Atrium”-ul este gata, cu o exceptie: in peretele sudic se casca o caverna imensa, impanata cu schele. Acolo va fi capela seminarului, unde invataceii se vor putea reculege in timpul pauzelor.
O scara ornamentala duce la palierele situate de jur-imprejur, pe doua niveluri. De pe aceste paliere, invataceii vor patrunde in cele 14 sali de clasa „ultimul racnet”. Peretii sint alb-crem, iar ferestrele sint mari, cu pervazuri din marmura alba si jaluzele verticale. Parchetul este laminat, imita lemnul si are aceeasi nuanta cu pupitrele si catedra. La Seminar nu vor exista colegi de banca. Fiecare elev va avea pupitru individual si scaun propriu, cu spatar. Dupa cursuri, ei se vor relaxa intr-o alta aripa a cladirii, cu dormitoare impecabile, sali de lectura, vestiare si dusuri.
Pentru inceput s-au alocat 785.000 dolari
Lucrarile la Seminar au inceput in luna ianuarie 2001. Investitia fusese estimata la 14,4 miliarde lei. Aceasta era suma pentru care firma constructoare, SC „Inproiect” SRL, se angajase sa termine Seminarul Teologic. Insa, imediat dupa semnarea contractului, lucrarea a fost reproiectata prin adaugarea unei cantine, iar valoarea sa a ajuns astfel la 19,1 miliarde lei, echivalentul pe atunci al sumei de 785.000 de dolari. „Problema pe care am intilnit-o ca si constructor era ca in proiect erau prevazute materiale foarte ieftine, care nu se mai foloseau de ani de zile, cum ar fi spoielile cu var. De comun acord cu finantatorul, am aplicat solutii moderne”, a declarat Gheorghe Ionescu, patronul „Inproiect”. In ceea ce-i priveste pe lucratorii din Primarie, ei nu au vazut nimic rau in folosirea materialelor de ultima generatie, desi acestea „umflau” in mod sensibil nota de plata. Mai mult, acestia au cerut constructorului sa faca lucrari care nu fusesera prevazute la inceput. „Primaria mi-a cerut, prin note de comanda suplimentare, sa fac interventii la sarpanta, astfel incit aceasta sa devina o mansarda utila. Numai aceasta modificare a costat 150.000 de euro (echivalentul a 157.000 de dolari, n.r.)”, a precizat Ionescu.
S-a ajuns la o investitie de peste 50 miliarde
Lucrarile suplimentare au generat, la rindul lor, cheltuieli in plus legate de manopera, iar notele de plata au crescut din nou. De fiecare data, Primaria le-a achitat fara sa cricneasca. Astfel, in 2001 constructorul Seminarului primea 6,7 miliarde lei, adica 235.000 de dolari la cursul din acea perioada, apoi in 2002 alte 4,9 miliarde, adica 147.000 de dolari, pentru ca in cursul acestui an Primaria sa plateasca 40,7 miliarde lei, adica 1.233.000 de dolari, suma care singura depasea estimarile initiale. In total, pentru Seminarul Teologic s-au platit 1.615.000 de dolari, in jur de 55 de miliarde lei, adica de doua ori suma trecuta in contractul cu „Inproiect”.
Simirad: „Nu cred ca un milion si jumatate de dolari este scump”
Sefii din Primarie nu vad nimic rau in faptul ca au platit Seminarul de doua ori. „Plata lucrarii se incadreaza in limitele stabilite de lege. S-au facut controale, avem acte semnate de juristi, nu sint probleme”, a explicat Adrian Cuperman, seful Serviciului „Investitii” din cadrul Primariei. La rindul sau, primarul Constantin Simirad sustine ca este ceva firesc ca lucrarea sa se ia amploare pe parcursul executiei. „Puteam cere sa se faca modificari pe parcurs. Asa este in constructii, proiectul sufera modificari. Au aparut foarte multe lucruri in plus: capela, cantina, mansardarea. A iesit o cladire moderna si nu cred ca un milion si jumatate de dolari este scump”, a concluzionat Simirad. In ceea ce-i priveste pe liberali, acestia nu inteleg de ce trebuia ca Primaria sa finanteze Seminarul Teologic. „Sintem de acord ca Iasul este un oras crestin, iar crestinismul este o parte insemnata a culturii noastre, insa fiecare trebuia sa-si vada de treaba lui. Astfel, cei care trebuiau sa suporte aceste cheltuieli sint Biserica si Mitropolia, iar Primaria sa se ocupe de utilitatile care-i ard la buzunare pe ieseni. O alta varianta ar fi ca Seminarul sa fie finantat de la bugetul central, de la capitolul «Culte», si nu de la bugetul local”, a subliniat consilierul PNL Dan Carlan. (Mihai POPA)

Publicitate și alte recomandări video

Comentarii