Un nou val de scumpiri

Marii comercianti de griu au facut legea
Inca din toamna, atit institutiile statului cit si marii comercianti erau la curent cu faptul ca productiile de anul trecut au fost bune, deci fiecare dintre ei isi facuse inca de atunci macar un calcul aproximativ. Constatind ca pentru nevoile interne este suficient griu, Ministerul Agriculturii a dat "verde" pentru export. Exportatorii au profitat de ocazie, deoarece facilitatea de a primi ca prima cite 500 de lei pentru fiecare kilogram de griu exportat era destul de tentanta. Acesta este una din oportunitatatile de cistig care altminteri s-ar fi limitat numai la adaosurile pe care le-ar fi obtinut numai din comertul intern. Perdantii au fost asociatiile si taranii care au primit pentru fiecare kilogram de griu, in toamna trecuta, numai cite 1.300-1.400 de lei, pret ce abia acoperea cheltuielile. Dupa ce s-au intrerupt exporturile, toate organizatiile patronale au inceput sa faca scenarii catastrofice si sa strige ca nu vom mai avea piine. Marii comercianti au fost ceva mai discreti. Au tacut si au facut. Asta inseamna, dupa cum ne-a explicat un engrosist care a dorit sa-si pastreze anonimatul, ca au diminuat incet incet griul sau faina distribuite pe piata interna pina cind s-a simtit bine ca este lipsa. Atunci au dat drumul la cantitati destul de mici cu preturi din ce in ce mai mari. "Pot sa cer ce pret vreau pentru ca este asa o cerere ca termin o tona de faina in mai putin de un sfert de ora", ne-a mai spus acelasi engrosist. Versiunea lui este sustinuta si de multi dintre producatori.
Cistiguri de miliarde din cresterea artificiala a pretului
Altfel cum se poate explica faptul ca producatorii de piine au innebunit cautind faina, dar pina la urma tot au gasit-o. Inca de la mijlocul lunii mai brutarii s-au plins constant de faptul ca fac greu rost de griu. Dupa ce statul nu a mai avut cum sa scoata griu din rezerva de stat iar exporturile se sistasera proprietarii marilor depozite au schimbat cirma "corabiei" spre piata interna. Si marii comercianti au mai cistigat odata prin "umflarea" preturilor. De citiva ani se repeta aceeasi poveste incepind din luna mai-iunie. Totusi, nici intr-un an preturile nu au luat-o razna ca in acest an. "Cel mai mult din aceasta situatie au avut de cistigat marile depozite de griu si faina", a mai spus seful Directiei Agricole, Gheorghe Aioanei. In acest fel depozitele mari au cistigat destul de mult inca odata. De ce sa vinda griul la preturi rezonabile cind se puteau obtine cistiguri mari cu minimul efort de a cinta "refrenul" criza cit mai des in urechile cetateanului. Nu conteaza ca pina la urma tot cetateanul este cel care plateste. Cum a putut cistiga un angrosist care are depozite de griu? Simplu. Toamna trecuta un kilogram de griu era cumparat de la fermieri cu 1.300-1.400 kilogramul. Acum doua saptamini, cind de fapt au fost si cele mai mari preturi, nu se gasea nicaieri griu cu mai putin de 4000 de lei kilogramul. La cantitati mari aceasta diferenta de 2700 de lei pe kilogram inseamna miliarde, cresterea depasind cu mult devalorizarea leului. La sfirsitul lui iunie anul trecut un dolar valora 15.870 lei, iar in prezent este 21.270 lei, adica o apreciere de numai 35%.
"Este o lipsa mult amplificata"
"Am senzatia ca preturile se fac in functie de vreme. Poate are sau nu legatura dar vreau sa va spun ca de cind a cazut ploaia asta preturile la materie prima au inceput sa scada, usor usor. Este o lipsa mult amplificata", declara acum doua saptamini Paul Dobresanciuc, patron al firmei "Tehnomex". Ieri, griul care se vindea pe piata varia intre 2.700 si 3.000 de lei. Este adevarat ca de doua saptamini a inceput recoltatul in sud si de ieri si in judetul Iasi, dar din cauza umiditatii, asa cum a explicat Danut Cacianov director general la "Paniro" nu poate fi folosit atit de repede in panificatie. Faina de griu, de la 4.000- 5.000 de lei in primele zile ale lunii a ajuns sa coste la unii distribuitori si 9.000 de lei in perioada 15-18 iunie.
Ieri, un kilogram de faina de panificatie se vindea la "Oversies", un mare depozit din Bucuresti apartinind fabricii de piine Baneasa al carui distribuitor pe Iasi este societatea "Discret" cu 7140 de lei cu TVA inclus. "Eu am clienti traditionali pe care nu vreau sa-i alung practicind adaosuri mari. Aceasta situatie va trece si eu am nevoie sa-mi pastrz clientii", a precizat patronul firmei, Cristi Cramba. El are si o explicatie interesanta in ceea ce priveste modul cum s-a ajuns la aceasta situatie. "Romanul n-a pierdut inca acea frica de lipsa de pe vremea comunista. E suficient un zvon ca si intra in panica" a remarcat el.
Costul fainii este in jur de 30% din pretul piinii
In "Siraj" faina costa, ieri, 8.000 de lei kilogramul. La micii comercianti de la piata Nicolina cea mai ieftina faina costa 9000 de lei. Corelate cu scumpirile la energie si transport, cele de la faina nu aveau cum sa nu influenteze pretul la piine. Brutariile vind acest produs cam cu 500-1.000 de lei mai mult decit in urma cu o luna. In pretul de cost al unei piini de 4.000 de lei, facuta de "Tehnomex" cam 35% il reprezinta materia prima, 10% alte ingrediente (amelioratori, drojdie, etc), 40-45% utilitatile si salariile, iar restul de 10-15% profitul brut al fabricii de piine.
"Piata zaharului este anormala"
In ultima luna pretul zaharului a crescut cu mai bine de jumatate. Daca in "Siraj" se putea achizitiona zahar acum o luna cu 7300 de lei, acum doua saptamini cu 9000-9500 de lei, astazi pretul se ridica la 10.500-11.000 de lei, preturile incluzind taxa pe valoarea adaugata. In piata un kilogram de zahar se cumpara ieri cu 12.000 de lei kilogramul. Directorul fabricii "Nectarul" din Pascani, Radu Stefanescu, ne-a spus ca "piata este anormala. In anii postdecembristi, incepind din luna iunie zaharul se scumpeste in asteptarea noii recolte, pentru ca rezervele de sfecla de zahar scad. Insa niciodata nu a fost ca in acest an. Aceste scumpiri sint inexplicabile deoarece zaharul se fabrica cu sfecla din vechea recolta sau cu materie prima din import".
Reducerea importurilor si stocurile au aruncat in aer pretul la zahar
Din cercetarile noastre, la originea acestor scumpiri anormale stau cel putin trei factori. In primul rind, importurile de zahar din Republica Moldova s-au redus drastic in ultima luna, intrucit recolta de sfecla de aici a fost sub asteptari. In "Siraj" nici un engrosist nu mai comercializeaza zahar din Moldova. Din surse autorizate, am aflat ca o importanta firma producatoare de bauturi racoritoare a achizitionat citeva fabrici de zahar si tine zaharul in stoc. Astfel s-a diminuat oferta, iar pretul zaharului, sub presiunea cererii de pe piata, a fost marit artificial. Al treilea motiv il constituie intirzierea aprovizionarii unor fabrici de zahar cu materie prima din import. "Vapoarele cu materie prima ar fi trebuit sa ajunga in portul Constanta pe 15 iunie si au intirziat pina pe 25 iunie. Mai dureaza in jur de 10 zile pina situatia sa intre in normal", ne-a declarat Laurentiu Zenica, director de vinzari la "I.G. Trading", principalul dealer pe Iasi al fabricii "Danubiana" din Roman. In concluzie, cei care au profitat de aceasta criza sint producatorii, care si-au lichidat stocurile chiar la preturi marite, dupa ce mult timp s-au plins de concurenta neloiala facuta de importurile din Republica Moldova, importuri scutite de taxe vamale. Alti cistigatori sint intermediarii, care au profitat de lipsa zaharului de pe piata pentru a-si mari adaosurile practicate. Singura veriga unde se aplica regulile economiei de piata si nu se poate vorbi de monopol este reprezentata de micii comercianti care, din cauza multitudinii, au fost obligati sa-si mentina aceleasi adaosuri.
Orezul umfla buzunarele importatorilor
Orezul, o marfa prezenta pe piata din Romania cu precadere din import, s-a scumpit in ultimele doua saptamini de la 8000-8500 de lei punga de 900 de grame la 10.500-11.000 de lei, inclusiv TVA, cit valora aceeasi punga ieri la engrosistii din "Siraj". In piata "Nicolina", punga de 900 de grame se vindea ieri cu 12.000-13.000 de lei. Intermediarii motiveaza aceste cresteri prin devalorizarea leului din ultima perioada si prin majorarea tarifelor de catre transportatori, in urma scumpirii motorinei. Oricum, este imposibil ca devalorizarea monedei nationale cu citeva procente si scumpirea carburantilor cu citeva sute de lei din ultima luna sa duca la scumpirea orezului cu 30%. Se poate spune ca marii cistigatori, in acest caz, sint importatorii si distribuitorii. (Ana PRODAN, Constantin PAVEL)