Plamin dat pe fum de tigara

Fumatori, aveti de ales: ori renuntati la tigari, ori veti respira doar cu un plamin, in cazul in care veti supravietui cancerului. Mai multi ieseni au reusit sa se lase de fumat, insa abia dupa ce au aflat ca au deja cancer. Doar unul din 5 pacienti pot fi operati. „Se poate trai chiar si cu un singur plamin, daca celalalt nu este prea afectat de boala", spun medicii. Cei mai multi dintre cei diagnosticati cu cancer bronhopulmonar sint fumatori. In ultimii 10 ani, numarul celor cu cancer la plamini a crescut de aproape trei ori.

„Asa incepe. Cite una, cite una. Cind m-am apucat de fumat, eram foarte tinar si ma luasera in armata. Toti de acolo fumau, doar nu era sa fiu eu altfel?!", ne-a spus Constantin Manole, pacient al Spitalului de Pneumoftiziologie. De cincizeci de ani barbatul nu a mai renuntat deloc la fumat. „Ziua mea incepea neaparat cu o tigara. Era primul lucru pe care il faceam dimineata", mai spune el.

Specialistii au declarat ca 90% dintre pacientii care au dezvolta cancer bronhopulmonar sint sau au fost mult timp fumatori. „Daca la alte tipuri de cancer cauzele nu se stiu foarte bine, in ceea ce priveste cancerul bronhopulmonar lucrurile sint foarte clare. 90% dintre bolnavi  sunt sau au fost fumatori activi, 5% sint fumatori pasivi care stau timp indelungat expusi fumului de tigara, iar restul de 5% fac boala din alte cauze, diverse substante chimice, hidrocarburi, radiatii imunizante", explica prof.dr. Adrian Aldea, seful Clinicii de Chirurgie Toracica din cadrul Spitalului de Pneumoftiziologie.

„I-am drenat patru litri de puroi doar dintr-un singur plamin"

Pacientii spitalului spun ca exista doar doua motive pentru care se lasa de fumat: boala sau lipsa banilor. „Nu a reusit nimeni sa ma convinga sa renunt la tutun. Singura data cind am facut asta a fost prin ’83 cind am fost operat la stomac. Aproape un an de zile n-am mai fumat. Apoi prin ’90 am suferit o operatie de hernie de disc. A urmat iar un an fara tigari. Dar atit timp cit aveam bani, o mare parte din ei se duceau pe tigari", a adaugat Constantin Manole.

Un alt pacient care fuma de peste 30 de ani a ajuns la spital cu o infectie foarte puternica la plamini. „Nu mai putea nici sa manince, nici sa respire. Abia mergea si era ingrozitor de slab. I-am drenat patru litri de puroi doar dintr-un singur plamin", a declarat dr. Mihaela Scarlat.

Dupa efectuarea unei fibrobronhoscopii s-a observat o formatiune tumorala care i-a facut pe medici sa recunoasca un stadiu avansat de cancer bronhopulmonar.

Din nefericire, doar 15-20% dintre cei diagnosticati cu aceasta afectiune pot fi operati pentru extragerea tumorii. Astfel, inainte de operatie se fac teste pentru a vedea daca pacientul va putea respira fara o anumita parte din plamin. „Se poate trai chiar si cu un singur plamin, daca celalalt nu este prea afectat de boala. De cele mai multe ori sintem nevoiti sa scoatem un plamin intreg", a adaugat dr. Scarlat.

„Foarte multi pacienti ajung la medic in stadii avansate ale bolii"

Desi cazurile de cancer bronhopulmonar la fumatori pasivi sint mult mai putine, medicii afirma ca acesta este la fel de agresiv. Totusi, in astfel de cazuri medicii nu pot fi 100% siguri ca e din cauza fumului celorlalti.

„Ca sa putem afirma cu certitudine ca la un nefumator e vorba de cancer din cauza fumului in care sta ar trebui sa scoatem acel pacient din oricare alt context poluant. Doar daca pacientul sta numai in fum de tigara mai multi ani se poate spune sigur ca astfel a facut cancer bronhopulmonar", a spus Dr. Cristina Grigorescu, directorul medical al spitalului.

Statisticile facute de medicii de la Spitalul de Pneumoftiziologie arata o crestere alarmanta a numarului de cazuri de cancer bronhopulmonar. Astfel, daca in 1997 erau inregistrate 241 de cazuri, numarul acestora a sarit la 638 in primele 11 luni ale anului 2007. Explicatii pentru aceasta stare de fapt sint mai multe. Astfel, medicii spun ca adresabilitatea pacientilor era mult mai scazuta in anii din urma, actiunile de preventie inmultindu-se mai ales in ultima perioada.

De asemenea, s-au perfectionat metodele de diagnostic care, datorita aparaturii mult mai performante din ultimii ani, au devenit mai exacte. „Noi sintem acum Centru Regional de Chirurgie Toracica. Deservim practic cinci milioane de oameni. Trebuie totusi spus ca numarul de cazuri este mai mare decit ceea ce ne spun statisticile pentru ca foarte multi pacienti ajung la medic in stadii avansate ale bolii, cind nu mai pot fi operati. Acestia sint inregistrati direct la clinicile de oncologie, tratamentul fiind doar paleativ", a declarat dr. Grigorescu.

Semnele bolii apar uneori cind deja este prea tirziu

Cancerul bronhopulmonar care apare din cauza fumatului are o evolutie indelungata, de cele mai multe ori asimptomatica. Medicii spun ca in momentul in care apar simptomele este deja foarte tirziu, boala aflindu-se in stadiile III sau chiar IV.

Astfel, primele semne de boala sint scaderea in greutate, expectoratia cu singe, durerile toracice si dificultatile in respiratie. „Orice bolnav care are o suferinta pulmonara trebuie sa faca neaparat o radiografie. Este singura modalitate prin care ne putem da seama de ce anume sufera si care este stadiul bolii eventual. Este exclusa folosirea de ceaiuri sau alte tratamente facute acasa care nu fac decit sa temporizeze boala", a spus prof. dr. Aldea. Pe de alta parte, boala descoperita la timp, in faza incipienta, creste foarte mult sansele de supravietuire.

In  Iasi, doar 12 pacienti beneficiaza de consultatii si medicamente gratuite

In acest an Ministerul Sanatatii a lansat o campanie pilot la nivel national dedicata fumatorilor. Programul „STOP Fumat" a inclus si Spitalul de Pneumoftiziologie si presupune acordarea de consultatii si medicamente gratuite celor care vor sa renunte la fumat.

La Iasi au ajuns insa doze doar pentru 12 pacienti, in contextul in care exista peste 200 de cereri in acest sens. Medicamentele n-ar avea insa nici un efect fara o motivatie puternica din partea pacientului. „Primele trei saptamini sint cele mai dificile, insa daca reusesc sa treaca de ele fara sa fumeze atunci totul devine mai simplu", a declarat conf. dr. Antigona Trofor, medic primar pneumolog.

Progresele celor sub tratament sint urmarite si inregistrate. Astfel, specialistii afirma ca dupa opt ore de la ultima tigara nivelul oxigenului si al dioxidului de carbon din organism revine la normal, dupa 48 de ore se amelioreaza gustul si mirosul, iar dupa 72 de ore respiratia devine mult mai buna.

Pe termen lung renuntarea la fumat are si mai multe beneficii. Dupa doua-trei saptamini fara tigari circulatia singelui se imbunatateste, in primele noua luni se reduc consistent tusea si oboseala, dupa un an scade riscul contractarii unei boli cardiovasculare, dupa zece ani scade riscul de cancer, iar dupa 15 ani se imbunatateste foarte mult activitatea cerebrala.

Cei mai expusi la efectele nocive ale fumatului sint copiii si tinerii. „Riscul este mult mai mare la cei mici pentru ca organismul este inca in crestere. Formarea biologica a plaminului se definitiveaza abia dupa 18 ani. Din pacate, medicatia pe care am primit-o in cadrul programului initiat de minister nu poate fi administrata minorilor. Incercam totusi sa facem cit mai multe actiuni de preventie", a adaugat conf.dr. Trofor.

Conform unui studiu realizat la nivel national, 79% dintre fumatori au aprins prima tigara inainte a a implini virsta de 14 ani, consumul de nicotina avind o prevalenta de 74% in rindul elevilor si studentilor.

„Mitul" tigarilor lights

Fumatorii cred de cele mai multe ori ca a fuma tigari lights este mai „sanatos" si scade riscul de cancer. Acest lucru este contrazis insa de medici. „Tigarile lights contin mai putina nicotina si teoretic am putea vorbi de un grad mai mic de dependenta. Insa daca inainte respectivul om a fumat tigari normale si a trecut pe cele lights simte nevoia aceleiasi concentratii de nicotina. Astfel, va fuma mai multe tigari lights si va ajunge la acelasi grad de risc", a declarat conf.dr. Trofor.

La sfirsitul anului 2006 zeci de milioane de fumatori de tigari lights din SUA au cerut in instanta daune de aproape 200 de miliarde de dolari, motivul prezentat de avocatul acestora fiind efectul campaniilor publicitare initiate in anii ’70 de producatorii de tigari. Acestea sugerau ca fumatul de tigari lights are un impact mai mic asupra sanatatii consumatorilor.

Avocatul care a depus plingerea a declarat atunci ca expertii au concluzionat ca 90% dintre fumatorii de tigari lights au cumparat aceste produse in ideea ca sint mai putin nocive. Decizia judecatorului de a accepta plingerea a venit la o luna dupa ce un judecator federal stabilise ca firmele producatoare de tigari au conspirat inca din anii ’50, incercind sa-si maximizeze profiturile concomitent cu inducerea in eroare a fumatorilor.