Hotii dau iama prin chioscurile din jurul Bazarului

Comerciantii care au chioscurile amplasate in afara spatiului Bazarului sucevean au inceput sa se teama pentru siguranta marfurilor depozitate in ele peste noapte. In ultimele luni, multi dintre ei s-au trezit fara marfa in urma descinderilor nocturne ale unor persoane ce ramin mereu necunoscute. Interesanta este noua metoda practicata de hoti, care, dupa ce forteaza lacatele cu ranga si "rad" tot ce gasesc, pun tacticosi alte lacate si dispar in bezna. Proprietarii revin a doua zi si constata ca lacatele nu mai pot fi deschise, iar dupa ce le taie cu fierastraul ajung in pragul infarctului cind dau de rafturile goale. Noua "tehnologie" cu care hotii jefuiesc cu regularitate se dovedeste foarte "desteapta", paznicii avind scuza ca nu observa noaptea chioscuri fara lacate si ca atare nu au motive sa suspecteze o spargere. Practicata cu succes, metoda a curatat bazaristii ce fac comert angro in valea Sucevei de marfuri in valoare de mii de dolari, paguba pentru care, n-au nici macar unde si cui se plinge.
Chioscurile aplasate in sir, in afara spatiului Bazarului, nu au contracte incheiate cu administratia Nord Club Forestei si ca urmare nu beneficiaza de prestatia firmei "Dragon Star" angajata sa asigure protectia comerciantilor legali. Limita dintre chiriasii NCF si cei fara contracte cu societatea este bine stabilita in viziunea celor care asigura siguranta Bazarului, de parca ar exista zone din care hotii au voie sa fure si zone in care acest lucru este interzis.
In aceste conditii, angrosistii au incercat sa se protejeze singuri, si, cu concursul postului de politie din Bazar, si-au tocmit paznici pe banii lor. Doritorii au cotizat cu cite 50.000 de lei pe luna, bani cu care platesc cite doi paznici pe noapte sa faca rondul pe aleea lor, unde s-au instalat mai mult de 500 de chioscuri. E drept ca nu platesc toti "taxa de protectie", dar fie chiar si cu jumatate din contributii si tot se string bani frumosi pentru paznici. In contul sumei cu care sint platiti, acestia au si obligatia de a-si nota numarul de inmatriculare al masinilor ce intra cu marfa dar si numarul chioscului la care se duc. Din pacate, paznicii nu se pot lauda cu performante in domeniul pentru care mai iau si bani, pentru ca hotii se plimba pe alee ca pe bulevardul principal al orasului.
M.A. ne-a declarat ca a ramas acum o saptamina fara marfa in valoare de peste 30 de milioane, E.V fara alte produse de peste 25 de milioane, iar inainte de Pasti, un chisc de "fieratanii" made in Turcia, a fost "curatat" de marfa de aproape 90 de milioane de lei. Am dat doar citeva exemple, dintre cele mai recente pentru ca in ultimul an s-au petrecut numeroase asemenea descinderi nocturne ce au golit partial sau total marfa din chioscurile metalice de pe aleea angrosistilor, dar proprietarii au preferat sa pastreze tacerea de teama repercusiunilor.
Daca, in apararea lor, paznicii tocmiti de comercianti folosesc scuza ca nu li s-a parut nimic suspect, pentru ca lacatele erau mereu la locul lor, ei nu pot oferi explicatii si in privinta masinilor straine, absolut necesare in cazul volumului de marfa furat, care reusesc sa intre si sa iasa "neintrebate" pe poarta Bazarului. "Cind ii intrebi ceva pe paznici, nici usturoi n-au mincat, nici gura nu le miroase si refuza sa-si asume vreo responsabilitate. Am stat de vorba si cu alti pagubiti si credem ca fara concursul celor din interior, nici un hot n-ar putea patrunde pe alee. Trebuie sa fii chior sa nu vezi pe o alee dreapta o masina pe care n-o cunosti, dar ea poate fi invizibila daca i-ai dat tu drumul sa intre la furat. Mai bine nu puneam paznici, pentru ca, nu stiu cum se face ca furturile au inceput dupa angajarea lor", a declarat M. A, unul din angrosistii jefuiti in ultimele doua saptamini.
La postul de politie al Bazarului, comerciantii pradati n-au mai mult succes sa fie ajutati. Desi este clar ca, indiferent daca bazaristului are sau nu contract cu NCF, se comit jafuri in mod constant, iar legal si moral cineva ar trebui luat la intrebari pentru aceste fapte, seful de post a declarat cu nonsalanta ca, exceptind un singur caz, pagubitii nu au putut face tehnic dovada ca s-a petrecut un furt. Pentru a dovedi ca i-au calcat hotii, bazaristilor li se solicita documente de evidenta a marfurilor, desi este clar pentru toti ca in acea zona de Bazar, in care se face comert angro asa ceva nu exista. Desi pina in prezent n-a fost solutionata nici o reclamatie, acelasi sef de post a afirmat ca "face totul" pentru ca hotii sa fie prinsi. Cu un singur lucru el este de acord cu bazaristii jefuiti: "Dupa cum sta treaba, sint sigur ca n-ar fi nici un furt daca nu ar fi implicati cei din interiorul Bazarului. Daca sint paznicii, sau cei care matura, nu stiu, dar cu siguranta cineva care cunoaste foarte bine la ce chiosc sa se duca ca sa prinda marfa multa".
Prinsi in plasa propriei lor ilegalitati, fara protectia administratiei si a organelor de paza si ordine, comerciantii in cauza sint o prada sigura pentru hoti. Pagubele suferite de ei nu induioseaza pe nimeni, in zona rulindu-se la negru miliarde de lei din care doar Garda Financiara mai "rupe" cite o farima la o descindere-surpriza. Dar la fel de adevarat este ca, sub nasul paznicilor, al politistilor si al unei societati de paza si protectie se petrec fapte penale de care, in mod deliberat nu este nimeni tras la raspundere. Hotie la hotie este se pare calea cea mai sigura ne a nu fi prins, lucru bine stiut de toti cei care-si dau concursul sau inchid ochii la savirsirea acestor infractiuni. (Daniela BEALE)