Caută 
7 MIN
Comisia guvernamentala care i-a evaluat activitatea directorului pe 23 iunie i-a acordat nota 8,42, una din cele mai mari din tara, minimul necesar pentru a ramine in functie fiind 7. Nici membrii comisiei si nici conducerea Ministerului Culturii nu au argumentat rezultatul remarcabil obtinut de colegul liberal Hadji Culea, in conditiile in care directori de teatre din tara au picat cu brio, iar notele peste 7 au fost de-a dreptul succese demne de felicitari. Cu toate ca este un examen ale carui rezultate ar fi trebuit sa fie publice, asupra intregii evaluari ministeriale planeaza misterul total.
Pe 26 iunie, pe site-ul Ministerului Culturii si Cultelor (MCC) a aparut urmatorul anunt: "S-a finalizat evaluarea performantelor manageriale si a modului de indeplinire a prevederilor contractului de management ale conducatorilor institutiilor publice de cultura din domeniile teatru si muzica". La sectiunea "teatru" e un tabel cu toti cei sase manageri de insitutii de cultura evaluati de comisia organizata de MCC.
Cristian Hadji Culea, directorul Teatrului National Iasi, este cap de afis. La rubrica rezultatul evaluarii scrie "pozitiv" si atit. Nu este specificata nota cu care a luat acest examen, nu este mentionata comisia care s-a ocupat de evaluare.
Comisie secreta
"Nu am scris nota pentru ca data trecuta s-au iscat controverse in urma unor comparatii nejustificate facute de presa. Legea nu ne cere sa facem publice decimalele, ci doar rezultatele finale. In ceea ce priveste comisia, nu putem da publicitatii numele lor pentru ca ei inca nu si-au terminat perioada de evaluare", explica Andras Demeter, care a afirmat ca nu stie nici ce nota a luat "angajatul" ministerului. "Nu stiu ce nota a luat el, cu siguranta a luat peste sapte, nota minima de altfel", spune el.
Nici macar Cristian Hadji Culea nu pare sa stie cu certitudine ce nota a luat. "Nu stiu exact. Probabil ca da, am luat 8,42", a delcarat el, la intrebarea noastra. Componenta comisiei, care potrivit legii trebuie sa fie alcatuita din persoane din afara MCC, este de asemenea un mister pe care Demeter a incercat sa il pastreze, sub pretextul ca mai sint si alte evaluari in derulare.
Dar unul dintre membrii comisiei i-a contrazis afirmatiile lui Demeter. Cornel Todea, directorul Teatrului pentru Copii "Ion Creanga" din Bucuresti, este chiar foarte fericit ca si-a terminat treaba de membru al comisiei si ca se poate apuca de actiunile sale manageriale si organizatorice. "Ma bucur ca am scapat de treburile respective. Acum ma pot concetra pe ce am eu de facut", spune Todea, a carui prezenta in comisie a fost contestata de unii colegi-directori.
Alaturi de el, din comisie au mai facut parte jurnalistul Magdalena Boiangiu, filologul Miruna Runcan, directorul Teatrului National din Sibiu, Constantin Chiriac, si Carmen Croitoru, expert independent. "Independenta" acesteia din urma este insa pusa la indoiala de unul dintre candidatii evaluati. "Aceasta domnisoara este un fel de angajat mascat al ministerului. Ea face parte din toate comitetele si comisiile. Tot ea a lucrat cu Demeter la asa-zisa lege a teatrelor", afirma Cristian Ioan, directorul Teatrului din Tirgu Mures, care a primit calificativ negativ din partea MCC.
Andras Demeter infirma cele de mai sus, dar confirma faptul ca Croitoru si Hadji Culea sint cunostinte mai vechi: "Se pare ca doamna Croitoru a facut parte si din comisia care l-a numit in functie pe Cristian Hadji Culea, acum doi ani".
Mai mult decit atit, Carmen Croitoru a fost cea care s-a ocupat de una dintre cele trei etape ale evaluarii: constatarea situatiei teatrului la fata locului. "Ea a intocmit un raport favorabil", a spus Constantin Chiriac, directorul Teatrului National din Sibiu. Comisia de evaluare a avut doar un rol consultativ, verdictul final fiind dat de Minister.
In ce a constat examenul?
Cum s-a desfasurat evaluarea? Cei sase directori de teatre vizati – Teatrul Maghiar de Stat din Cluj-Napoca, Teatrul National "Mihai Eminescu" din Timisoara, Teatrul National "Marin Sorescu" din Craiova, Teatrul National din Tirgu Mures, Teatrul National "Lucian Blaga" din Cluj-Napoca si Teatrul "Vasile Alecsandri" din Iasi – si-au depus "Raportul de activitate pentru directorul general/directorul institutiilor publice de spectacole din subordinea MCC".
Raportul contine opt criterii mari cu alte citeva zeci de subcriterii. Pentru fiecare subcriteriu indeplinit, examinatii primeau un puctaj situat intre 10 si 25 de puncte. Suma tuturor acestor puncte ar fi trebuit sa dea 100 de puncte.
Conform acestor criterii, Cristian Hadji Culea ar fi trebuit sa ofere comisiei date in legatura cu maniera in care a reusit sa puna in valoare si sa gestioneze oferta de bunuri si servicii culturale, precum numarul de premiere si spectacole, numarul de reprezentantii in deplasare, atit in tara, cit si in strainatate. Al doilea criteriu de evaluare privea modalitatea in care teatrul a reusit sa se implice in actiuni cu caracter european, iar cel de-al treilea se referea la promovarea si vizibilitatea institutiei. Hadji Culea trebuia sa prezinte si parteneriatele incheiate cu alte institutii din tara si strainatate, sa arate ca a accesat programe europene de finantare, ca a atras public nou si ca a crescut audienta teatrului.
Un alt criteriu se referea la managementul cladirilor si personalului teatrului. Comisia i-a mai cerut sa prezinte date privind evaluarea angajatilor, cursurile de perfectionare la care au participat, precum si sedintele consiliului de administratie si ale celui artistic – toate cu dovezi si acte concrete. In fine, ultimul criteriu evalua viziunea directorului asupra dezvoltarii institutiei printr-o autoanaliza a strategiei urmate in perioada de pina la evaluare si in ceea ce i-a mai ramas pina la terminarea mandatului, in anul 2011.
Un mandat plin de esecuri
Ce a raspuns Cristian Hadji Culea la toate aceste cerinte ramine secret. Nici macar el nu isi mai aminteste. "Sint doar cifre. Nu mai retin. Stiu doar ca am stat doua ore jumatate in fata comisiei si am raspuns la sute de intrebari".
Insa activitatea sa a fost mereu monitorizata de presa. Astfel, Hadji Culea a promis ca va aduce la Iasi regizori mari, lucru de care s-a achitat partial. In stagiunea 2007-2008, regizorii Radu Apostol, Mihai Maniutiu, Claudiu Goga au lucrat cu teatrul iesean. Dar nici una din piesele acestora nu a fost de top pe plan national, primind premii la festivaluri nationale de teatru din tara, dar nici o nominalizare la UNITER.
Premiera anuntata in iarna trecuta, ce urma sa fie regizata de Victor Ioan Frunza, nu s-a mai jucat. Era trecut pe lista de invitati pentru aceasta stagiune si Felix Alexa, dar si spectacolul lui este aminat. Cum au cintarit acestea in ochii comisiei? Nedorind sa faca publica opinia in legatura cu evaluarea lui Cristian Hadji Culea, Magdalena Boiangiu s-a rezumat doar sa spuna ca il apreciaza "ca regizor si ca om".
Tot ea afirma pentru "Ziarul de Iasi", pe 26 februarie, in calitate de membra in juriul UNITER: "Dupa parerea mea personala, care a fost in acord si cu cea a celorlalti doi membri ai juriului, performantele Teatrului National din Iasi nu l-au indreptatit la o nominalizare. Vreau sa se stie ca juriul nu are ceva cu Teatrul National, iar faptul ca nu au fost printre nominalizati se datoreaza crizei prin care trece teatrul".
Un alt esec al lui Hadji Culea este teatrul de lemn, in care ar fi trebuit sa se joace spectacole inca de anul trecut. Baraca inca este in procesul de amenajare. "Si eu sint iesean si pot sa afirm ca nu sint foarte multumit de ceea ce se intimpla la Iasi, dar tinind cont ca teatrul este in subordinea ministerului si ca banii pe care acesta ii ofera sint putini, ma bucur ca Cristian a avut macar initiativa cubului de lemn. Pe linga asta, ma mai bucura faptul ca a inceput sa invite regizori importanti", spune Constantin Chiriac, care ii aduce insa si critici lui Cristian Hadji Culea, caruia ii lipseste – spune el – capacitatea de a manageria si de a-si promova spectacolele.
"El nu are inca bine dezvoltata acea latura a marketingului si a managementului cultural. A motivat la evaluare ca a scos la concurs posturile, insa nimeni nu s-a interesat de ele. Un alt repros adus e tocmai lipsa de vizibilitate a teatrului intre studenti, Iasul fiind un oras studentesc", specifica Constantin Chiriac.
Pe linga faptul ca nu si-a onorat promisiunile, Hadji Culea a intrerupt si un proiect mai vechi, festivalul de teatru evreiesc, initiat de fostul director Ioan Holban. Evenimentul va fi reluat abia in toamna, fiind inclus in programul "Iasi 600".
Marele noroc al lui Hadji Culea, marea scuza pentru toate aceste esecuri, a fost ca sediul Teatrului este in schele de zece ani. Ca director al Teatrului, lui ii revenea sarcina de a asigura inceperea reparatiilor din fondurile europene, insa nici macar acest punct nu a fost atins la timp. Daca la alte institutii de patrimoniu au inceput de mult lucrarile, la Iasi nu se lucreaza. Iar asta din cauza unor amanunte birocratice, pe care directorul si MCC nu le-au solutionat in timp util.
A plecat in concediu
In concluzie, desi nu are foarte bine dezvoltata capacitatea de manager, nu are premiere care sa merite prezenta la gala premiilor UNITER, nu are un un public bine creionat, nu este prezent in Iasi decit foarte rar – in iarna el a lipsit aproape trei luni de la Iasi pentru ca monta la Cluj -, Cristian Hadji Culea mai are la dispozitie inca trei ani pina la incheierea contractului.
Spre deosebire de alti directori de institutii, mandatul sau este de cinci ani, nu de trei, ca alti sefi de teatre din subordinea MCC. De ce? "Eram constienti ca nici un manager nu poate sa schimbe o mostenire culturala in doar trei ani, mai ales ca reconstructia necesita timp", spune Demeter.
Ce l-a salvat pe Hadji Culea? Tot Demeter ofera raspunsul: "Nu poti evalua un director decit in masura in care l-ai sprijinit, ai reusit sa ii oferi toate cele necesare". Cu calificativul pozitiv in buzunar, directorul Teatrului National si-a luat concediu si a plecat ieri la Bucuresti. Va reveni sub schelele de la Teatru pe 15 iulie.
