1.000 de lei pentru o galeata cu apa

Majoritatea locuitorilor din Negresti aseamana acest oras cu un tinut uitat de timp. Aici trebuie inventata pentru a doua oara caldura in apartament sau apa calda. Mai mult, cu "ajutorul" unor oameni inimosi, de la inceputul acestei luni, Negrestiul a ramas si fara apa potabila. De parca toate acestea n-ar fi fost suficiente, Conel a hotarit sa opreasca si iluminatul public.
Toate demersurile catre Conel au fost zadarnice
Pentru a avea macar apa la robinete, negrestenii trebuie sa-si plateasca datoriile catre societatea prestatoare de servicii. Dupa cum se stie, Conel Vaslui a hotarit, pe 31 august, sa sisteze alimentarea cu energie electrica la: Statia de pompare de la Parpanita, Statia de epurare si la sediul societatii Prod-Aqua Negresti. Motivul este acelasi ca in urma cu 3 luni: datoriile acumulate. La data respectiva, restantele se ridicau la 197,9 milioane lei, la care se adauga factura curenta de 95,2 milioane lei. Deoarece nu au avut de unde sa dea bani catre Conel, SC Prod-Aqua nu a respectat nici graficul de reesalonare a platilor stabilit de comun acord, in iunie.
Ioan Diaconu, primarul Negrestiului, este pesimist: "Singura iesire din impas este ca cei care au datorii la Prod-Aqua sa si le plateasca sau sa asteptam rectificarea de buget, ce va alimenta unitatile bugetare, care au si ele datorii destul de mari la apa. In aceste conditii ei vor putea achita restantele pe august si septembrie. Deci, daca rectificarea se va produce inainte de sfirsitul lunii, inseamna ca octombrie o vom avea cu apa. Iata ca au trecut aproape doua saptamini, s-ar putea sa mai treaca inca doua si noi ne aflam in aceeasi situatie. Oamenii nu au bani. Sint unii care au posibilitati financiare si nu catadicsesc sa vina sa plateasca. Dimpotriva, tot ei sint cei care arata cu degetul spre Primarie, ca noi am fi vinovati ca nu este apa. Marea majoritate a populatiei a inteles care sint greutatile zilei de astazi. Cred ca cel mai greu este pentru scoli, care se chinuie zilnic sa aduca apa cu bidoanele, cu ajutorul carutelor. Dupa demersurile facute de noi, mai nou, printr-o adresa pe care ne-au trimis-o cei de la Conel Vaslui, ni se arata ca sediul Primariei, in cadrul careia se afla o banca si o circumscriptie financiara, plus salariatii aparatului propriu, cladirea bibliotecii si circumscriptiei sanitar-veterinare si-au achitat datoriile la zi. La solicitarea noastra, ei ne-au trimis o adresa prin care ne atrag in mod frumos atentia ca noi nu vom beneficia de nici o deschidere de curent la unul din obiectivele la care am achitat. Aceasta intrucit noi sintem in urma cu doua prezumate la iluminatul public. In aceste conditii, orice demers este inutil, mai ales ca personal am discutat cu directorul Ioan Turbatu si mi-a spus clar, destul de politicos: «Cind imi platiti, atunci va dau curent.» Eu nu gasesc ca este normal deoarece, in fond si la urma urmei, cit consum se poate face la cele trei obiective? Nu s-a gasit intelegerea necesara."
1.000 de lei galeata de apa
De la oprirea apei, negotul cu lichidul vital este o adevarata afacere. Daca la Prod-Aqua apa costa numai 2 lei/litru, acum negrestenii trebuie sa scoata din buzunare zeci si poate chiar sute de mii de lei, pe luna, pentru a avea apa.
Cel mai des apeleaza la persoanele care s-au specializat deja in vinzarea apei oamenii mai in virsta si cei comozi, dar cu dare de mina, care nu se mai duc la 2-3 kilometri de oras pentru a-si aduce apa. "Apagiii", cum ii denumesc localnicii, isi ofera serviciile in schimbul a 1.000 de lei pentru o galeata de apa de 10 litri sau 10.000 de lei pentru un bidon de 60 de litri. Din pacate, cei care cumpara apa pe aceasta cale nu pot fi foarte siguri de provenienta ei deoarece Directia de Sanatate Publica nu a avizat toate puturile si fintinile din Negresti si imprejurimi. Mai mult, din cauza consumului foarte mare, din aceste surse, fintinile au inceput sa se colmateze, iar apa a devenit tulbure.
"O sa murim si o sa invitam si pe altii la coliva noastra"
Cel mai greu este pentru colectivitati, in special pentru unitatile scolare. Daca spitalul are apa din puturile proprii, la scoli apa este adusa cu bidoanele.
"In conditiile acestea si cu ajutorul altora, am ajuns in epoca de dinainte de razboi. Sper ca totusi dinsii sa-si reconsidere pozitia si sa inteleaga ca, in afara de sentimentul uman, elevii trebuie sa beneficieze de apa la scoala. Eu nu cred ca domnul director Turbatu, daca ar avea copii la scoala si nu le-ar da apa, nu i-ar fi teama, mai ales sa auda si de un caz-doua de meningita si sa fie tocmai copilul lui sau a altui salariat de la Conel. Pe cine ar mai socoti vinovat atunci? Tot primarul? Am spus ca voi face demersuri la Bucuresti. M-am gindit ca cei in cauza n-o sa reuseasca sa-l convinga pe domnul director general Turbatu sa dea drumul la energia electrica. Pentru ca el nu vrea si nu poate. Este normal. Daca orasul Negresti are datorii, trebuie sa ne omoare pe toti. Foarte bine. O sa murim si o sa invitam si pe altii la coliva noastra", a mai precizat primarul Diaconu.
"Negrestiul e negru de suparare, de intuneric, de saracie"
Ca si cum saracia nu ar fi fost de-ajuns, peste Negresti s-a lasat si bezna. Tot din cauza datoriilor, de fapt a neplatii unor prezumate, Conel a decis sa opreasca si iluminatul public. Ce-i drept, nu este prima localitate din judet care ramine pe intuneric, dar credem ca este primul oras din tara caruia ii este aplicat acest tratament. Cel mai trist este ca ziua se micsoreaza si oamenii vor trebui sa foloseasca cu mare pret lumina cea de toate zilele. Noaptea, totul este pustiu.
Primarul Diaconu nu se mai agita si spune cu amaraciune ca Negrestiul arata dupa cum ii zice si numele: "E negru de suparare, de intuneric, de saracie. Noaptea, lumea isi limiteaza deplasarile prin oras. Sint si ei mai devreme, saracii, acasa. Unii, de voie, de nevoie, mai ies pe strada si orbecaie. Dar tot pe primar o sa-l injure in final, caci el nu a chivernisit fondurile cum trebuie. Ele exista in patratica bugetului, dar la aceasta ora veniturile proprii sint nerealizate. Este vorba de 515 milioane de lei. Cu aceasta suma aveam si de salarii, si de plata la curent, si de toate. Asteptam pe cei care au ramas restantieri la fisc, poate mai fac rost de bani si-si mai platesc darile. Unul mai vinde o vaca, altul care mai are cont in banca sa mai scoata ceva bani de acolo si tot asa. Caci mai sint si din astia. Majoritatea ii cred, sint oameni saraci, nu au posibilitati, caci sint someri." (Theodor ISTRATE)