NATO a pus Romania sub lupa

Ministrii de Externe din cele 10 state candidate la admiterea in NATO s-au intilnit, ieri, la Rejkyavik, cu secretarul de Stat al SUA, Colin Powell si cu ministrii de externe ai statelor NATO pentru a discuta actiunile pe care tarile candidate trebuie sa le intreprinda pina la summit-ul de la Praga. Cele zece tari candidate, dintre care sapte (republicile baltice, Romania, Bulgaria, Slovenia si Slovacia) ar putea fi invitate sa adere la NATO la summit-ul de la Praga, au primit, marti, din partea ministrilor de Externe ai Aliantei "incurajarea" de a continua sa faca progrese astfel incit "sa fie invitate sa inceapa negocierile de aderare la summit-ul de la Praga". Aceasta precizare este continuta in comunicatul final al reuniunii de marti a Consiliului Nord Atlantic.
Comunicatul este, cel putin pentru o parte a tarilor candidate cu sanse mari de a fi invitate, destul de laconic in ceea ce priveste o indicare concreta a statelor care ar putea fi invitate, a declarat un oficial dintr-un stat partener NATO. Statele baltice sint destul de nemultumite de modul in care comunicatul face trimitere la o extindere care sa cuprinda tarile cu sanse mari, pentru ca, pe linga faptul ca nu foloseste expresia favorita a administratiei americane, "extindere robusta", nu mentioneaza nici macar "extinderea de la Marea Baltica la Marea Neagra", sintagma folosita de presedintele Bush.
Partea care da sperante candidatilor este cea in care se afirma ca aderarea statelor invitate se va produce in bloc, dupa modelul in care s-a produs extinderea din 1997, decisa la summit-ul de la Madrid. "Trebuie stabilit un calendar pentru realizarea reformelor, inclusiv pentru acelea care nu pot fi realizate decit dupa aderare. Ne asteptam ca semnarea protocoalelor individiale de aderare sa aiba loc nu mai tirziu de primavara anului 2003, la viitoarea noastra intilnire (a ministrilor de Externe, n.r)", se afirma in comunicatul de marti.
Micile progrese inregistrate in comunicatul reuninii ministrilor de Externe sint rezultatul presiunilor americane, facute de secretarul de Stat Colin Powell.
Powell a reconfirmat, ieri, la intilnirea cu ministrii de Externe din statele candidate, ca administratia americana sprijina in continuare o extindere robusta a Aliantei. Ministrul roman de externe, Mircea Geoana, a declarat ca secretarul de Stat "a reusit sa demoteze ideea invitatiilor de aderare cu perioada de proba". Aceasta era una din variantele de dinaintea reuniunii de marti de la Rejkyavik. "Pozitia SUA este ca trebuie sa existe un calendar strins al aderarii, astfel incit in primavara lui 2003 sa se ajunga la aderarea efectiva a candidatilor invitati la Praga", a declarat ministrul roman de Externe. Mircea Geoana a mai precizat ca "ambiguitatea care inca mai persista in jurul extinderii a disparut" si ca la Praga "vom avea o extindere tip Madrid", cu data clara a admiterii efective.
Romania si problemele ei
Romania s-a aflat ieri in atentia prestigioasei publicatii "Wall Street Journal Europe" (WSJE). Articolul citeaza pe larg dintr-un interviu cu premierul Adrian Nastase. Oficialul roman a declarat ca membrii NATO i-au dat asigurari ca Alianta va sustine includerea Romaniei, "o tara saraca, cu 23 de milioane de locuitori, in flancul sudic al Aliantei", dupa cum o caracterizeaza WSJE. Ziarul aminteste o declaratie a lui Nastase, care afirma ca, "daca acest lucru nu se va intimpla, Guvernul va trebui sa-si asume responsabilitatea". Potrivit WSJE, "unele state NATO i-au atras atentia premierului Nastase in legatura cu amenintarea cu demisia, iar altele cred ca nu la asta s-a referit, cind a facut aceasta afirmatie". Dar, cu 85 la suta dintre romani care sustin aderarea tarii la NATO, acesta ar avea putine alternative, in cazul unui esec, comenteaza publicatia. Numind Romania "membra de facto a Aliantei", premierul Nastase a reamintit angajarea militara a Romaniei, cu trupe si logistica, in actiunile NATO din Bosnia, Kosovo si operatiunea condusa de americani in Afganistan. Data fiind relativa proximitate a Romaniei de state islamice din Europa, o zona-cheie in eforturile antiteroriste, Nastase sustine ca "importanta flancului sudic al NATO va fi in continua crestere". "De exemplu, Romania ar putea servi la a crea o punte intre Turcia si tarile vest-europene, membre NATO", afirma seful Executivului roman. Precizind ca oficialii NATO au subliniat ca Rusia nu va avea nici un drept de veto in privinta actiunilor aliatilor si ca nici una dintre parti nu are dreptul de a actiona de una singura, daca nu exista un acord,"WSJE adauga ca "Romania nu este singura tara care se teme ca apropierea dintre Alianta si Rusia va afecta eforturile de aderare".
SUA si restul lumii
Intrunirea lui Rejkyavik a fost un bun prilej de discutii pentru reglarea relatiei dintre SUA si Europa, pe o parte, si SUA, NATO si Rusia, pe de alta. Colin Powell le-a cerut membrilor europeni ai NATO sa depuna mai multe eforturi pentru a moderniza aparatul militar al Aliantei Nord-Atlantice si pentru a-l adapta la noile misiuni, cum ar fi lupta antiterorista. "Statele Unite, care au cel mai important buget de aparare din cadrul NATO, continua sa aloce sume mai mari pentru a raspunde amenintarilor externe", a declarat seful diplomatiei americane, adaugind: "Noi credem ca toti ceilalti omologi ai nostri din cadrul NATO trebuie sa faca acelasi lucru". Discutiile privind decalajul dintre capacitatea militara a SUA si cea europeana au reizbucnit in timpul razboiului din Afganistan, cind soldatii americani au constatat ca pot cu greu colabora operativ cu colegii europeni.
Rejkyavik a fost cadrul si pentru noi discutii privind Consiliul permanent Rusia-NATO, forma institutionala care simbolizeaza apropierea fara precedent intre rusi si occidentali. Acest Consiliu va avea un rol consultativ, desi Rusia a dorit accentuarea atributiilor executive ale institutiei si chiar acordarea dreptului de veto in deciziile NATO. Acest "consiliu al celor 20" va putea lua decizii in anumite domenii (lupta impotriva terorismului, gestionarea crizelor, neproliferarea armelor de distrugere in masa), dar va fi separat de Consiliul permanent al NATO, care isi va pastra autonomia de decizie si unde rusii nu vor avea drept de veto. Presa rusa a criticat ieri faptul ca Rusia a cedat usor in fata NATO. "Rusia, cu un picior in NATO si aproape fara drepturi", titra cotidianul "Kommersant". "Este posibil ca unii dintre membrii NATO sa fie alaturi de Rusia la dezbateri si cea care va decide va fi forta argumentelor si nu disciplina in cadrul Aliantei", apreciaza jurnalul. Totusi, "asta nu inseamna ca Moscova va avea dreptul sa torpileze orice decizie a NATO", a continuat el. "Kommersant" subliniaza, de asemenea, ca Rusia "va avea mai multe ocazii de a influenta Washingtonul in cadrul NATO, "singura organizatie internationala eficienta". Potrivit "Vremia Novostii", care citeaza analisti occidentali, Consiliul celor 20 (19 membri ai NATO, plus Rusia) este "o incercare cosmetica de a face ca Moscovei sa i se para mai putin amara extinderea NATO catre Est". Rusii sint mai sceptici decit propria presa. Conform unui sondaj recent, mai mult de jumatate dintre rusi (54 la suta) considera ca Alianta Nord-Atlantica are obiective agresive. (A. C.)