Caută 
4 MIN
Acum, cind aniversam douazeci de ani de la caderea comunismului, asistam la tot felul de evaluari, dintre care nu putea sa lipseasca si cercetarea stiintifica, considerata element de strategie nationala si motorul dezvoltarii sociale. Recent, prestigioasa revista Nature a publicat date statistice referitoare la situatia cercetarii stiintifice in tarile foste comuniste dupa anul 1989. Din acest punct de vedere, Romania – cum altfel? – ocupa ultimul loc in ceea ce priveste procentul de 0,45 % din PIB alocat cercetarii, fata de media europeana pentru cele 27 de state membre, care este de 1,84 %. Aceasta situatie se reflecta si in productia stiintifica, evaluata din punct de vedere al publicatiilor raportate la un milion de locuitori, care ne plaseaza, de asemenea, pe ultimul loc in UE – 27. Mai mult decit atit, tarile integrate recent in Uniunea Europeana, printre care si Romania, nu reusesc sa acceseze intr-o masura semnificativa programe de cercetare finantate din fondurile europene. De asemenea, numai 1% din tinerii din Europa aleg universitatile din noile state membre pentru a participa la mobilitatile finantate prin programul "Marie Curie" datorita resurselor reduse destinate cercetarii si reputatiei acesteia. Aceste date ar trebui sa ne ingrijoreze, avind in vedere rolul pe care l-ar putea avea cercetarea stiintifica in reducerea efectelor crizei economice. Nu intimplator, dupa instalarea la Casa Alba, presedintele Barack Obama si-a selectat o echipa formata din oameni de stiinta, afirmind ca selectia pentru executiv se va baza pe competentele lor stiintifice si tehnologice, pe experienta si integritate. Mai mult, cu ocazia discursului inaugural de la 20 ianuarie 2009, Barack Obama afirma: "Vom repune stiinta in drepturile sale. Vom transforma scolile, colegiile si universitatile pentru a corespunde cerintelor unei noi epoci. Toate acestea le putem face si le vom face". Provocat de discursul lui Obama, primul ministru al Marii Britanii, Gordon Brown, a promis, la 27 februarie, investitii record in cercetarea fundamentala si aplicata pentru a suplimenta locurile de munca. "Daca se urmareste cresterea economica, imbunatatirea calitatii vietii, intarirea sigurantei nationale sau combaterea incalzirii globale, stiinta este singura care ne poate da sperante", a spus Brown. Recent, din baza de date Thomson, cea care evalueaza productia stiintifica mondiala, s-a constatat o adevarata explozie a informatiilor stiintifice care se acumuleaza in China si daca se va pastra acest ritm, atunci China, in urmatorii zece ani, va intrece SUA in ceea ce priveste rezultatele cercetarii. Nu ne indoim ca astfel de informatii se afla si pe masa guvernantilor romani, care, insa, din pacate, in ultimii douazeci de ani nu au luat masurile corespunzatoare pentru a valorifica potentialul uman si pentru a asigura resursele necesare cercetarii pentru integrarea reala a acesteia in aria europeana a cercetarii. Datele statistice arata, insa, o lipsa de interes pentru activitatea de cercetare, ceea ce a determinat migratia in masa a cercetatorilor romani, in majoritate tineri (numai in provincia Quebec din Canada se aflau in urma cu citiva ani peste 180 de emigranti romani care lucrau in cercetare), cresterea mediei de virsta a cercetatorilor ramasi in tara la peste 40 de ani (virsta pentru un maxim al creativitatii stiintifice fiind cuprinsa intre 35 si 40 de ani) si desfiintarea prin asa-zisa privatizare a unor institute de cercetari stiintifice. Multe institute din tara posesoare ale unor informatii strategice in domeniul cercetarii si proiectarii au disparut, fara recuperarea acestora, transformindu-se in afaceri imobiliare profitabile. Lipsa unei strategii guvernamentale privind cercetarea stiintifica, lipsa de preocupare pentru identificarea "centrelor de putere" a condus la risipirea banilor, si asa putini, in proiecte nesemnificative pentru relansarea economiei nationale. De altfel, datele publicate recent de Curtea de Conturi au evidentiat deturnarea unor fonduri alocate pentru cercetare in alte directii si distribuirea lor dupa criterii clientelare. Nici cercetarea nu putea fi lipsita de politizare si de incompetenta! In fruntea institutelor privatizate au fost instalati directori pe criterii politice, iar din comisiile de evaluare a proiectelor propuse fac parte si membri care n-au publicat nici o lucrare stiintifica in strainatate, n-au participat la un simpozion international sau n-au facut parte din nici un proiect cu finantare europeana. Pe de alta parte, atit la nivel local, cit si national nu constatam un interes deosebit in atragerea specialistilor in rezolvarea problemelor sociale si economice bazate pe rezultate stiintifice. Cineva spunea ca "numai situatiile nefavorabile ne pot fi favorabile", dar numai atunci cind energiile creatoare sint mobilizate pentru a rezolva situatii determinate de momentele de criza. Altfel, din pacate, trebuie sa recunoastem ceea ce spunea George Ross, profesor la Colegiul Regal din Londra: "Romania cunoaste la aceasta ora stagnarea, promovarea mediocritatii si a coruptiei, nimeni nu mai crede in nimic. Un popor care timp de sase decenii a abandonat lumea civilizata a pierdut acum nu numai gustul democratiei, dar si sensul directiei si vointa de a se reface. Romanii au intrat intr-o faza de sinucidere colectiva – nimeni nu-i poate ajuta si nici nu vor sa fie ajutati".
