Caută 
3 MIN
Ministrul de Externe roman, Cristian Diaconescu (demisionar pe 6 februarie 2012 si reconfirmat in functie pe 9, aceeasi luna), a efectuat o vizita in Republica Moldova in urma cu circa o luna, intilnindu-se cu omologul sau, Iurie Leanca. A devenit traditie ca orice oficial roman de rang inalt (presedinte, prim-ministru, ministru de Externe) sa aiba printre primele „iesiri" oficiale aceeasi destinatie – Chisinaul. Aceasta demonstreaza ca, intr-adevar, intre cele doua tari s-a infiripat o relatie speciala – fapt subliniat de intilnirea dintre cei doi ministri, fiind primul gest de politica externa al lui Cristian Diaconescu.
Proiectul prioritar al momentului – sedinta de guvern comuna Romania – Republica Moldova – a stat in centrul discutiilor de la Chisinau. Intre timp, s-a stabilit ca acest eveniment insemnat in relatiile bilaterale dintre cele doua tari sa aiba loc pe 3 martie, la Universitatea „Al. I. Cuza" din Iasi, fapt ce ar putea fi valorificat si pentru o potentare a proiectelor economice si culturale vizind zona Iasilor. Din nefericire, infratirea dintre Iasi si Chisinau, ce dateaza din debutul anului 2008, nu a condus la o valorificare a legaturilor culturale si la transpunerea acestora in plan actional, in principal in domeniul ecnomic, fiind sesizabil, la nivelul autoritatilor locale, un oarecare dezinteres.
Analizind concret stadiul proiectelor comune romano-moldovenesti, factorii politici romani au subliniat cu fermitate in ultima perioada angajamentul Bucurestilor in sustinerea eforturilor pro-europene ale guvernului Filat. Un stat democratic, in care drepturile omului sa fie recunoscute si aparate, o economie de piata functionala in Republica Moldova constituie deziderate pentru ambele diplomatii.
Intre timp, la Chisinau apele nu s-au limpezit pe plan politic, prelungindu-se criza la nivelul cel mai inalt in stat. Aceasta criza, care nu permite identificarea unui partener diplomatic stabil, poate fi cauza unei coerente reduse a colaborarii autoritatilor centrale romane cu cele din statul vecin.
Toamna trecuta a stat sub semnul incertitudinii alegerii presedintelui, incercindu-se o rezolvare a situatiei fie pe calea modificarii Constitutiei, fie pe cea a organizarii unui nou referendum, care sa modifice modalitatea de alegere a sefului statului. In decembrie 2011, Marian Lupu, candidatul sustinut de Alianta pentu Integrare Europeana, s-a retras din cursa pentru presedintie, conturindu-se, prin aceasta concesie, posibilitatea alegerii unui sef al statului care sa intruneasca – macar in parte – asentimentul Partidului Comunistilor. In aceasta ecuatie, pozitia fostului candidat la Primaria Chisinaului, Igor Dodon, care s-a retras, impreuna cu alti doi deputati, din rindul comunistilor si a format un grup socialist in Parlament, a devenit foarte importanta. Votul socialistilor ar inclina balanta si s-ar pune astfel punct unui provizorat de aproape 3 ani.
Ultimele noutati de peste Prut arata ca se va incerca organizarea unui nou scrutin prezidential in scurta vreme, vehiculindu-se, pe unele canale media, posibilitatea unei „inflatii" de candidati. Asteptam cu interes rezolvarea acestei mult prea indelungate crize de catre clasa politica moldoveneasca, fiind constienti ca numai in aceasta maniera eforturile de democratizare interna si de integrare europeana vor prinde substanta. Cu siguranta, in cadrul sedintei comune de la iasi a celor doua executive va fi reiterata disponibilitatea Romaniei de a furniza expertiza necesara materializarii vocatiei europene a Republicii Moldova, in baza responsabilitatilor ce deriva din calitatea de membru al Uniunii Europene, dar si gratie afinitatilor preexistente.
