Marea Pacaleala Comunista de larga concentratie

Zilele trecute, cautind niste acte mai vechi si facindu-mi ordine printre hirtii, am dat peste o serie de documente de la bunicul meu din partea mamei.

Am gasit, de exemplu, o contestatie inaintata de bunicul meu "contra hotaririi Comisiei de Reforma agrara a plasii, care m-a expropriat" adresata Presedintelui (Comisiei Jud. de Ref. Agr. Sibiu, banuiesc), cu rugamintea de-a binevoi sa fixeze "un termen de desbatere a constestatiei mele" in vederea exceptarii "dela expropriere intrucat subsemnatul am fost mai tot timpul concentrat la Detasamentele de lucru si la Reg. 1 Pionieri din Craiova si am pe unicul meu fiu, mort-disparut pe frontul de la Cotul Donului si care a facut parte din Reg. 25 Inf. Vaslui".

Drept motive explicite, bunicul meu mai invoca urmatoarele: "Subsemnatul sunt pensionar al Statului Roman in urma disparitiei baiatului mei, purtand titlul de pensie Nr. 924/1943, si in urma caruia primesc o pensie de 37800 Lei, suma socotita infima pentru existenta mea si a familiei mele care se compune din trei membri." (In paranteza fie spus, am gasit la un moment dat si cite o legitimatie pe numele bunicilor de "tata de erou" respectiv "mama de erou", legitimatii care le confereau posesorilor, daca-mi amintesc bine, niste calatorii gratuite cu trenul. Din pacate, momentan le-am ratacit undeva…)

Foarte interesant este urmatorul pasaj: "Obstea satului mi-a eliberat o adeverinta din care se constata ca subsemnatul tot timpul am fost pasnic si linistit si ca nici cand n’am nutrit idei dictatoriale, din contra am fost pentru democratie si am spriginit democratia. Adeverinta este semnata de 57 de locuitori de origine etnica romana din comuna Amnas, ceeace reprezinta intreaga populatie bastinase din comuna Amnas." si: "Nu m-am inscris cu voia in nici un partid dictatorial. Daca am fost gasit inscris de autoritaile comunale, aceasta inscriere s’a facut fara voia si consimtamantul meu. Nu m’a intrebat nimeni si nici n’am stiut nimic de inscrierea  ce mi s’a facut."

In fine, este invocat si faptul ca "Legea precum si toate dispozitiunile de Reforma agrara excepteaza  dela expropriere si pe urmasi celor disparuti pe front precum si pe acei cari fac dovada cu obstea satului ca au fost contra dictaturei si ca au spriginit democratia si ca nu sunt si nici n-au fost colaborationisti. (…) Amnas, La 28 August 1946. Cu deosebita stima, Weber Ioan"

Care va sa zica, bunicul meu, desi fiul sau a luptat si a murit ca soldat in Armata Regala Romana, desi el insusi si-a facut datoria fata de Romania in aceeasi Armata, pe scurt, desi a fost loial tarii, iaca, a fost expropriat pur si simplu pentru ca era sas, etnic german, deci!

Apoi, am gasit o cerere adresata insusi ministrului Agriculturii si Domeniilor, de unde deducem ca nu i-a adus cistig de cauza contestatia suspomenita. In cererea aceasta din 8 decembrie 1946, bunicul meu invoca din nou faptul ca are "un copil mort in armata romana" pentru care primeste pensie, ca el insusi a fost "concentrat in armata romana (…) asa cum reiese din copia legalizata a livretului" si ca a fost "un om cinstit, democrat si loial poporului roman", asa cum ar reiesi din "memoriul" lui "semnat de locuitori romani din comuna Amnas", solicitindu-i ministrului sa fie "exceptat de la expropriere".

Am gasit apoi un mare (aprox. format A3) TITLU DE PROPRIETATE (foto) dat de Ministerul Agriculturii si Domeniilor cam pe finalul Reformei Agrare (martie 1948), o mentiune scrisa de mina de pe verso sprijinind aceasta idee: "Verificat si gasit trecut pe tabelul suplimentar primit cu adresa 254 din 2/III/1948 la Nr. curent 31". Care va sa zica, in cele din urma, bunicul meu a fost "improprietarit" de catre "Guvernul de larga concentratie democratica prezidat de Dr. Petre Groza" cu propriul pamint (a primit, parca, mai putin decit a avut: 3 juguri) si cu propria casa… Am sunat-o pe mama s-o intreb cind a fost expropriat, respectiv "improprietarit" bunicul. N-a stiut sa-mi spuna exact, ea, care-si aduce aminte, de exemplu, de versurile imnului regal in varianta romana…

Apoi, peste ce-am mai dat? Peste PROCESUL VERBAL de "inventariere si luare in primire de la tov. … a inventarului agricol viu si mort" de catre "comisia de inventariere si preluare a inventarului viu si mort" compusa din Muntean Ion, "presedintele G.A.C. Vasile Roaita din comuna Amnas, jud. Sibiu", tov. Popa Maria, "socotitoare", Rusu Ilie, "magazioner" si tov. Göbbel Mihai, PV incheiat in "15 agust 1950". Era, cu alte cuvinte, procesul-verbal prin care bunicul meu intra in Gospodaria Agricola Colectiva. Si bunicul a intrat in G.A.C. (desi, cum mi-a spus mama, n-ar fi vrut – dar parca a fost pe vrute!…) cu 1,28 ha de "teren agricol" si 0,44 ha de "fanate", 1 "bivol de tractiune" 1 plug "valoarea 1000 Lei" si 1 car "in stare buna valoarea 14000 Lei"…

Dar n-a trecut mult ca bunicul a trebuit sa intocmeasca alta "Contestatie" adresata unui "Tovarase Presedinte" (probabil presedintele G.A.C.), solicitind admiterea acesteia si anularea deciziei G.A.C. din Amnas prin care fusese dat afara "la data de 8 iulie 1952" "pe motiv" ca ar fi… "exploatat munca altora", avind "candva servitori in curte"!

Si dai si explica: "Desi sunt de origine etnica german, totusi datorita faptului ca n’am facut nici un fel de politica, dupa ce am fost expropriat, am fost impropietarit din nou pe curtea mea si cu jumatate de lot de pamant. Servitori in curtea mea nu am avut decat in anul 1942 si 1942, si atunci nu din cauza ca a-si fi avut pamant mult si nu l’a-si fi putut munci, ci din motivul ca in acei ani, atat eu cit si unicul meu copil care a disparut pe front, am fost concentrati, iar acasa nu au ramas decat sotia si o fata a mea (…). Motivul invocat de Gospodarie si cari au concis cu excluderea mea din acea gospodarie , i-l cred nu numai neserios, dar si injust. (…) Amnas, la 21 iulie 1952. Luptam pentru pace."

In fine, bunicul a fost reprimit, iar marturie sta un frumos CERTIFICAT eliberat de Ministerul Agriculturii: "Tov. Weber Ioan, in calitate de colectivist din Gosp. Vasile Roaita, Comuna Amnas, Raionul Sibiu, Regiunea Stalin, a urmat in mod regulat cursurile agro-zootehnice de massa din anul 1952/1953, insusindu-si lectiile predate. Directorul Propagandei Agricole… Presedintele Comitetului Executiv al Sfatului Popular Regional…"

La Amnas, deci, in 1953 comunismul colectivist triumfa dind lectii agro-zootehnice pina si agricultorilor de-o viata precum bunicului meu, nascut in 1891. Si se lupta pentru pace, desigur.

Zilele trecute, s-au facut 66 de ani de la legea nr.187 din 23 martie 1945 "pentru infaptuirea reformei agrare". Sau Marea Pacaleala Comunista prin care s-a facut primul pas spre colectivizarea Romaniei…