Din lumea mai, animalelor!

* Cititori batrini si tineri, bucurati-va: e vineri! Trece timpul asta, ca nebunul, vorba cintecelului de pahar (sau halba, depinde de gustul consumatorului), trece saptamina de la un week-end la altul, ca Sageata Albastra trece, cu conditia sa nu-i traga vreunul semnalul de alarma, ca sa coboare intre statii. Trecem si noi la subiect, sa nu mai pierdem vremea, ca o facem din week-end-ul nostru:

* De cind cu amenintarile astea teroriste, care scot capul peste tot in lume ca ghioceii firavi de sub stratul galben de omat, geografia din liceu ni s-a intors de tot cu fundul in sus, nu mai stim ce sa mai credem, nu mai sintem siguri de nimic: acum vreo doua-trei zile am vazut trecut pe o banda de la Realitatea TV titlul de material „Dakkar in Anzi". De-acum incolo ne putem astepta la orice, inclusiv sa aflam ca Dorohoi in Braila, Iasi in Epureni sau ca Venetia in Romania – asta, mai ales dupa ploile care vor veni in primavara asta, cind se va mai scrie pe ecrane ca „Membrii comandamentelor canalizarii, prinsi pe nepusa masa" sau cam asa ceva.

* O alta formulare deosebit de inteligenta, utilizata de niste prezentatori de la televizor la fel de inteligenti de fiecare data cind se transmit chestii legate de veselie, show, prezentari de ceva, lansari de ceva, este traditionala: "Spectacolul a fost la el acasa". Banuim ca prezentatorii insista sa na explice ca spectacolul cu pricina a fost la el acasa fiindca n-a avut bani de iesit in oras, era putin mahmur si il durea nitel capul dupa seara precedenta, cind nu fusese la el acasa, ci fusese acasa la un alt spectacol, care isi sarbatorea onomastica, si bausera amestecat.

* Pe Animal Planet sint niste seriale despre activitatea politistilor veterinari, a acelor vrednici cetateni care vegheaza la bunastarea si linistea necuvintatoarelor. Este laudabila activitatea lor, este bine sa stii ca exista cineva care sa salveze un porc abandonat si incapabil sa se deplaseze din cauza propriei greutati, ca exista altcineva care sa scape de la moarte niste iguane sau pestisori de acvariu ramasi fara stapin, ca exista etc. In paralel, pe Discovery am vazut un documentar cu marii pradatori (praduitori, dupa cum ar spune unii reporteri speciali de la posturile noastre) ai adincurilor. Printre acestia, la loc de cinste, rechinul Marele Alb. Acesta se numeste la fel ca porcul Marele Alb, dar nu prea seamana cu acesta. Desi nu seamana si nu parea sa fi fost Ignatul, bastinasii care l-au prins l-au taiat (nu, nu l-au pirlit ulterior, daca tineti mortis sa aflati!). In el, in rechinul Marele Alb, se aflau niste bucati de om, prilej cu care bastinasii respectivi si-or fi dat seama, poate, ca fostul lor coleg de trib de pe insula aia din Pacific n-a plecat la cules capsune in Spania, dupa cum se zvonea. In fine, vedeti si dumneavoastra ca treaba cu raportul dintre oameni si animale are doua fete. Si, daca tot vine primavara, daca vine Postul Pastelui si daca incepe goana anuala dupa miel, ar fi indicat sa va uitati cu atentie in respectivul miel fara timbru, fara holograma, cumparat ieftin de la piata, sa nu contina, cumva, resturi de pisica.

* Tot de la un documentar cu si despre animalele lumii am mai aflat (de fapt, stiam de multa vreme chestia asta, dar acum am auzit-o si la televizor!) ca strutul nu-si baga capul in nisip, asa cum cred unii. Ar fi si greu: incercati dumneavoastra, cind mergeti la mare, sa va bagati macar laba piciorului in nisip. E tare bine ca strutul nu-si baga capul in nisip: la cum se dezvolta crescatoriile astea de struti prin Romania, strutii ar putea deveni animale de companie, crescute la bloc. Si, in cazul asta, locuind la oras, si-ar baga capul in asfalt, stricind si mai mult carosabilul.

Publicitate și alte recomandări video