O luna facuta de oaie

* E luni. In ultimele zile de luni, poate mai tineti minte, am atins intimplator – Tiii, ce coincidenta! – subiecte de sorginte ciobaneasca. Nu stim cum de s-a nimerit, dar s-a potrivit. E primavara, anotimp important in calendarul transhumantei, dar e si primavara electorala. Lumea se inghesuie in zonele de ciobanit, unde se respecta nenumarate datini cu specific oieresc, iar politicienii se inghesuie acolo unde e lume, asadar ajung bietii oameni sa nu mai stie care-i berbecu’ si care-i candidatul. In perioada de dinaintea sarbatorii Sfintilor Constantin si Elena, ciobanii de prin Ardeal participa la festivalul-concurs anual de tuns oile. Despre ce realizari au obtinut in lupta cu lina si scaietii prinsi in ea vrednicii si milenarii nostri pastori, la editia din acest an, in continuare:

* Baciul Moldovean Ghita a deschis concursul cu oita Denisa, careia i-a facut in jumatate de ora o tunsoare tinereasca, de vara, in culori naturale, usor de intretinut, o tunsoare trendy, inspirata din intinderile pasunilor patriei, inca nepascute, si din maretia salbatica a naturii. Imediat dupa aia, a urmat stylistul Eusebiu, cu berbecul Alifie, pe care a fost experimentata o barba olandeza, menita sa confere prestanta, o barba clasica, strict masculina. Publicul a aplaudat la scena deshisa prestatia ciobanului Romeo Tirla: berbecutul sau Antonica a defilat pe podium cu o freza inspirata din epoca renascentista, dar a umplut locul de cacareze….

* In ciuda crizei, festivitatea tunderii oilor a stat poate mai mult ca in alte dati sub semnul elegantei, al tineretei si al bunului gust. Premiul de popularitate a fost cistigat de baciul Benone Pompiliu, care in doar zece minute i-a facut oitei Aurelia o tunsoare sexy, estivala, tinereasca si usor de intretinut, cu suvite decolorate si bucle pe frunte. Premiul special al presei a revenit ciobanului Lupu, cel care a realizat o tunsoare plastica, eleganta, pe capul berbecului Nastase, prelungindu-i perciunii pina sub barbie. Sponsorii au acordat premiul lor lui Alberto Gagarin, oier cu vechime in tunsul oilor, care i-a facut birsanei Liudmila o coafura festiva cu sclipici si pudra, pentru receptii, inspirata parca din perucile somptuoase ale marchizelor de odinioara. In fine, Marele Premiu, trofeul acestei ultime editii, a ajuns – pe merit, zicem noi – in miinile deprinse cu foarfeca ale maestrului cioban Iftode Baciu, care a demonstrat inca o data ca eleganta se bazeaza pe simplitate si sobrietate, realizind pe tigaia Petronela o tunsoare moderna, usor barbateasca, amintind de coafurile anilor ’20, ideala pentru ocazii speciale dar si pentru intilnirile cu alte oi de afaceri, dublata de un machiaj discret. Si cei mai mici dintre spectatori au avut standul lor, "Ciufulici, coaforul celor mici". Acolo, ei s-au putut tunde strengareste si gratuit datorita programului guvernamental "Un mielut cit mai dragut!", dupa care, la lasarea serii, citiva dintre ei au fost taiati cu briciul si pusi la frigare.

* Dintre traditiile neciobanesti care se tin in aceeasi perioada trebuie sa amintim "udatul fetelor si femeilor"; dupa cum spune si numele, datina e simpla: barbatii iau la dans mai intii femeile proaspat casatorite, apoi nevestele vechi. Toti pornesc, in pasi de joc, spre riu, unde un flacau asteapta femeile, sa le arunce in apa. Sotii care vor sa-si scape consoartele de udat trebuie sa se tocmeasca, desi traditia spune ca doar femeile udate vor fi sanatoase si frumoase. Exista si persoane mai in etate care intra in apa de buna-voie, pentru a-si aminti de udarile din tinerete. Dupa udatul femeilor urmeaza, desigur, udatul gitlejului, adica bauta.

Detalii despre cum s-a tinut datina in acest an am primit de la corespondentii nostri aflati la fetele ude ale locurilor:

* Datina straveche de udare a nevestelor a fost respectata cu sfintenie la Girla Mare, desi in ajun plouase cu bulbuci si piatra citeva ore, ploaia umflind mult apele curgatoare din zona. Cu aceasta ocazie, populatia feminina a localitatii s-a injumatatit. Doamna Ramona Papadie, romanca plecatade jumatate de an in SUA, s-a conformat traditiei pastrate in sinul comunitatii de romani din Florida, acceptind sa fie aruncata in apa si fiind devorata de citiva aligatori care habar n-aveau de datina noastra din batrini. Tanasica Rares, gospodar, s-a tocmit asupra locului si a procedurii cu flacaul pus sa arunce nevestele in riu. Dupa tocmeala si punerea in practica a datinei, in sfirsit vaduv, Tanasica se va putea casatori cu cea mai bogata fata din sat. Pe curind!