„Institutia” bunicilor, salvarea copiilor

Fundatia Soros a initiat, in 2007, un program de cercetare cu privire la unul dintre cele mai importante si mai de impact efecte ale migratiei externe pentru munca: situatia copiilor ramasi in tara. Fundatia Soros si-a propus, prin acest program, crearea unui model de bune practici, a unui set de servicii adresate copilului cu parinti plecati la munca in strainatate care sa integreze efectele pozitive ale migratiei si sa le diminueze sau chiar sa le combata pe cele negative. Studiul a fost publicat anul trecut si a fost realizat de membrii fundatiei in mai multe zone din tara, printre care si comuna Horia. Concluziile sint deosebit de grave: tot mai multe familii destramate si tot mai multi copii lasati in grija bunicilor, care tind sa devina deja o "institutie".

Saracia, marea problema in mediul rural

Potrivit studiului "Efectele migratiei: copiii ramasi acasa", problemele cu care se confrunta locuitorii comunei sint specifice ruralului romanesc: saracie global-structurala, agricultura de subzistenta, rata somajului ridicata, oferta educationala scazuta. In conditiile nerentabilitatii navetismului, locuitorii au ales sa munceasca in strainatate. "Migratia economica reprezinta un fenomen complex cu multiple consecinte, atit in plan individual, cit si in planul gospodariei. Ceea ce este deosebit pentru comuna Horia este faptul ca mai mult de jumatate din copiii cu virsta scolara si prescolara au ambii parinti plecati la munca in strainatate, in special Italia", precizeaza studiul fundatiei Soros.

Interviurile au fost realizate cu rudele apropiate copiilor ce au parintii plecati la munca in strainatate, dar si cu autoritatile locale – formale si informale.

Migrare masiva, dupa 2002

Istoria migratiei incepe dupa anul 1989, dar volumul si intensitatea migratiei au avut valori ridicate dupa ianuarie 2002, cind romanii au obtinut accesul in spatiul Schengen. "Cred ca dupa revolutie a fost perioada aceea cu plecari. Asa, la negru, fiecare isi aranja cum putea, cred ca prin Italia, Irlanda, Spania, Israel, peste tot plecau. Dar cei mai multi au plecat dupa 2002", declara un director de scoala pentru fundatia Soros.

Principalele cauze ale migratiei sint definite de sfera financiara: imposibilitatea cistigarii unui venit corespunzator asigurarii unui trai decent, acumularea unor bunuri electrocasnice si construirea sau consolidarea actualei locuinte, astfel incit un minim de confort sa fie asigurat: "Problema e ca nu sint locuri de munca… Nu ai unde sa muncesti… Nu ai bani… Mori de foame si astora nu le pasa… Pai, m-am uitat ieri la televizor, astia numai de ei se ingrijesc, de noi, noua nimic, pentru tara asta nu fac nimic… Pai, ce sa faci aici? Nu poti sa ari nici pamintul, nu poti sa faci nimic…", declara o bunica ce avea in grija o nepoata de 14 ani.

Studiul realizat de renumita fundatie apreciaza ca migratia din Horia a devenit o migratie de tip retea, bazata pe capitalul familial. "Deschizatorii de drumuri" si-au chemat in strainatate rudele sau cunoscutii, chiar si daca acestia nu aveau un loc de munca dinainte stabilit. Principala tara de destinatie este Italia.

Divorturi pe banda rulanta

Potrivit celor de la fundatia Soros, migratia in comuna Horia poate fi clasificata in doua mari categorii. Studiul vorbeste, in primul rind, de migratie familiala, adica plecarea unui partener a atras dupa sine si plecarea celuilalt partener. In acest caz, copiii au ramas in grija bunicilor sau unei rude de maxim grad IV. Apoi se vorbeste de migratia nefamiliala, cind pleaca unul din parteneri, ceea ce a dus la cresterea numarului de divorturi.

"Multe divorturi si multe familii s-au destramat din cauza plecarilor, in general acolo unde femeile erau plecate. S-au initiat multe anchete sociale pentru incredintarea minorului unuia dintre parinti. Acum s-a cam terminat cu divorturile. Dar au fost doi ani in care am avut multe divorturi si cred ca, din astea, 95% din femei erau in Italia. Si acum mai sint, dar probabil ca atunci a fost si cauza ca era o perioada prea mare in care erau plecate, iar prin telefon nu puteau sa pastreze o buna relatie cu familia si nu vedeau situatia de la fata locului", declara, pentru fundatia Soros, un asistent social din cadrul primariei.

Copiii nimanui

La nivel de comuna, mai mult de jumatate din copiii de virsta scolara si prescolara aveau, in anul 2006, ambii parinti plecati in strainatate, conform ultimului sondaj realizat in scoli si gradinite: "Avem un sondaj facut anul trecut. Cred ca, la jumatate din copii, ambii parinti erau plecati, copiii erau ramasi cu frati mai mari sau, sa spunem, cu rude mai indepartate care, pur si simplu, iI supravegheau la distanta. La gradinita, la grupa mica, aveam sapte inscrisi cu amindoi parintii plecati, la grupa mijlocie – patru, la grupa mare – cinci din 20, la grupa pregatitoare – sase, la clasa I – cinci, la clasa a II-a – patru, la clasa a IV-a – sapte din 18, la a IV-a B – sase din 15, clasa a V-a – 12 din 22. La clasa la VI-a sint sapte copii cu ambii parinti plecati, la clasa a VII-a B – cinci, la clasa a VIII-a A sint cinci din 15, la clasa aVIII-a B – patru din 17", aprecia un director de scoala din Horia.

Numarul exact al copiilor care au unul sau ambii parinti plecati la munca in strainatate nu se stie exact. "Copiii au ramas la bunici, dar nu toti. Exista si cazuri, aici, unde copiii au ramas singuri", apreciaza un director scoala.

"Pai, din ce stiu eu, toti au cite o bunica, nu cunosc sa fie plecati si sa nu aiba nimeni grija de ei. Or mai fi, asa, niste uscaturi prin sat, cum este peste tot", declara o localnica ce avea in grija doi nepoti.

Cazurile de copii care nu sint sub ingrijirea unui adult sint putine la numar. "Am avut, de exemplu, o familie, dar nu mai este cazul lor, acum ei sint studenti. Mai intii a plecat sotia, apoi sotul si au ramas copiii, cel mare in clasa a XII-a, cel mic in clasa VII-a. S-au crescut unul pe altul, dar ei au fost o familie sanatoasa. Astfel de cazuri sint, insa, rare", spune acelasi director de scoala.

Consecinte psihologice grave

Conform studiului realizat de fundatia Soros, consecintele negative surprinse in comuna Horia sint resimtite, in primul rind, de copii in plan psihologic: dorul de parintele plecat poate avea drept consecinta un sentiment de insingurare a copilului pentru o anumita perioada de timp. Sentimentul de deprimare poate fi atenuat in cazul in care copilul a fost obisnuit sa traiasca intr-o familie extinsa.

"Lipsa interesului pentru scoala, cit si pentru preocuparile extrascolare, poate fi o consecinta directa a absentei parintilor, insa interesul scazut pentru performanta scolara nu poate fi explicat doar printr-un singur factor cauzal. Absenta unui model parental, care sa orienteze copilul asupra valorilor este in strinsa legatura cu virsta pe care o avea copilul in momentul plecarii parintilor. In momentul absentei parintilor, rolul de socializare le revine bunicilor sau rudelor apropiate, rol care poate fi indeplinit optim de persoanele care nu au o virsta inaintata. Aceste consecinte negative, cauzate de absenta parintilor, nu sint general valabile, pentru fiecare caz tratat singular variaza in intensitate, in functie de durata de timp a plecarii parintilor din gospodarie, gradul de afinitate existent intre rude (bunicii sau alte rude pina la gradul IV inclusiv) si copiii care i-au fost incredintati. Solutiile in scopul rezolvarii problemelor cu care se confrunta copiii ai caror parintii sint plecati la munca in strainatate se plaseaza la nivelul identificarii actorului care ar trebui sa rezolve problema sau sa reduca impactul fenomenului: institutiile statului. Primul pas identificat este constituit de crearea unui cadrul legislativ in conformitate cu realitatea existenta. Toate aceste consecinte subliniaza faptul ca aceasta categorie – copiii cu parinti plecati la munca in strainatate – reprezinta un grup vulnerabil. Situatia de risc este plasata la nivelul consecintelor negative cauzate de absenta parintilor. Microstudiul comunitar evidentiaza posibilele consecinte resimtite si percepute la nivel local, atit din perspectiva autoritatilor locale, cit si din perspectiva bunicilor care au in grija copiii", concluzioneaza studiul fundatiei Soros.

Sursa: Ziarul de Roman