Care turism? Ce cultura?

In urma cu ceva timp, Centrul de Studii si Cercetari in Domeniul Culturii, a efectuat trei rapoarte cu privire la vitalitatea culturala a oraselor Romaniei, infrastructura turistice pe judete, respectiv potentialul resurselor turistice, coroborat cu modul in care acestea sunt sau nu valorificate. In toate cazurile, judetul Vaslui este periferia Romaniei culturale si turistice. Dincolo de lucruri deja cunoscute, avem parte si de surprize: orasele Vaslui si Barlad sunt intrecute in ceea ce priveste "Potentialul si valorificarea resurselor turistice" de o serie de comune din judet.

Vitalitate culturala si infrastructura turistica zero

Pentru analiza activitatii culturale au fost luati in calcul patru factori: infrastructura sectorului cultural, resursele umane specializate, cheltuielile bugetare locale pentru cultura si audienta activitatilor culturale. Si fara sa stim rezultatul studiului, uitandu-ne doar la factorii luati in calcul, oricine poate banui ca vitalitatea culturala a asezarilor urbane din judetul Vaslui este foarte scazuta, lucru firesc in contextul in care atentia autoritatilor locale fata de cultura lasa mult de dorit: cheltuielile anuale pentru "cultura, recreere si religie" din bugetele consiliilor locale sunt minime si nu depasesc 20 de lei pe cap de locuitor in niciunul dintre orasele judetului. Comparativ, exista orase in Romania ale caror consilii locale isi permit cheltuieli in domeniul culturii de peste 1.000 de lei pe cap de locuitor. Vasile Saracu mai are totusi ceva rude prin Romania – la Slatina, Tulcea si Slobozia. Daca ne gandim ca sectorul cultural este cel mult un capitol secundar in strategiile publice de dezvoltare locala trasate de autoritatile din judet, nici viitorul nu pare sa fie prea roz.

Aminteam si de turism? Ei bine, pentru judetul Vaslui, cuvantul "turism" este o exagerare, caci infrastructura turistica lipseste cu desavarsire, iar potentialul de dezvoltare pe viitor este cel mai mic din tara. Dar ne intrebam: ce au de vazut eventualii turisti la noi? Terenuri virane cu titlu de monumente? Conace boieresti in paragina? Biserici din lemn putrezit? In acest sens, cercetarea a mers mai departe si a aratat ca nici macar nu reusim sa valorificam ceea ce avem la adevaratul potential. Adica ne "mandrim" cu importante ruine.

Singura noutate pe care o aduc cercetarile Centrului de Studii si Cercetari in Domeniul Culturii se refera la modul in care se valorifica in limita posibilitatilor bunurile de patrimoniu. Astfel, orasele judetului Vaslui nu valorifica resursele turistice de care dispun la adevaratul potential. De aceea, raportat la conditiile economico-sociale de care dispun, unele comune din judet depasesc orasele in valorificarea resurselor turistice.

Comunele in care s-a reusit, de-a lungul timpului, valorificarea potentialului resurselor turistice mai bine decat s-a reusit acest lucru in orasele din judet sunt in numar de sase: Poienesti (cel mai mare punctaj din judet), Lipovat, Costesti, Solesti, Voinesti si Zorleni. Orasele Vaslui, Barlad si Husi se gasesc la egalitate de puncte cu alte noua comune din judet: Arsura, Cozmesti, Delesti, Dragomiresti, Garceni, Ibanesti, Ivanesti, Vutcani si Zapodeni. Neincluderea obiectivelor din orase pe o reala harta turistica, ori ignorarea acestor obiective de catre autoritati (cel mai tipic exemplu este paragina in care se gaseste zona de la Curtile Domnesti din Vaslui) reprezinta cateva motive pentru punctajul slab obtinut de orase. S-au mai notat obiectivele turistice (daca putem sa le spunem astfel) din Dumesti, Puiesti, Rebricea, Vinderei, Bogdanita, Bunesti-Averesti, Codaesti, Grivita, Miclesti, Pogana, Stefan cel Mare si Suletea. Alte localitati nici nu au fost luate in discutie, datorita ignorantei de care se "bucura" din partea autoritatilor.

Pe langa resursele turistice, a fost evaluat si patrimoniul cultural organizat si concentrat in jurul muzeelor si colectiilor publice ori artei si traditiilor populare. In privinta muzeelor se evidentiaza cele doua unitati muzeale din Barlad. Colectiile de aici, dar si activitatile culturale conexe aduc orasului Barlad cinci puncte. Orasul Vaslui, cu muzeul judetean, castiga doar patru puncte in timp ce orasul Husi, desi dispune teoretic de trei muzee, este notat cu trei puncte, acest scor fiind in stransa legatura cu starea spatiilor in care sunt gazduite colectiile muzeale. Cate un punct s-a acordat muzeelor din localitatile Emil Racovita – comuna Danesti, Grumezoaia – comuna Dimitrie Cantemir, Tacuta si Vutcani. La momentul intocmirii studiului, muzeul satesc din Muntenii de Sus nu era inca amenajat.

Concluzii si comentarii

Analiza datelor relevate de cercetarile Centrului de Studii si Cercetari in Domeniul Culturii aduce domeniul culturii si turismului la un numitor comun cu celelalte arii ale vietii sociale din judetul Vaslui. Pentru cine este interesat de superlative rusinoase in legatura cu economie, somaj, salarii, drumuri, infractionalitate si grad general de dezvoltare economic-sociala nu va constitui o supriza faptul ca judetul Vaslui bifeaza puternic si apasat, dar negativ, si la turism si cultura. Una peste alta, judetul Vaslui nu este doar cel mai sarac din Romania, dar este si cel mai secetos din punct de vedere cultural si turistic. La aceasta stare de fapt un aport insemnat vine din sfera autoritatilor publice, care par sa continue politcile comuniste asa cum au fost ele de fapt. La urma urmei, o populatie indepartata mai mult sau mai putin voit de cunoasterea oferita prin accesul nemijlocit la cultura, tinuta la intuneric, respectiv un judet nesemnificativ din punct de vedere turistic sunt mai usor de condus si nu ofera batai prea mari de cap in asteptarea rezultatului unui scrutin, nu? Relatia dintre disponibilitatea oamenilor de a fi interesati de actul cultural si modul in care ei isi aleg conducatorii, desi intortocheata, este in cele din urma una directa.

Sursa: Obiectiv de Vaslui