Poli, c’est fini!

Poli: A. Stoian – Urdaru, D. Constantin, Acatrinei (’70 Soponariu), Cinca (’60 Romila) – Gavrilescu, Ionescu, Rupedeal, Basascu – Murgu, Andries. Antrenor: I. Dumitru.
Juventus: Curca – Constantin, Ionita, Zeciu, Bivolaru (’46 Zamfirescu; ’70 Dinu), Sprinceanu – Udrea, Rusu, Grigore, Godeanu – Popa. Antrenor: I. Mataoanu.
Arbitri: C. Corcescu (Constanta); B. Ganea (Slobozia), G. Petrache (Calarasi).
0-1, min. 73: Popa a trecut usor de trei ieseni si a inscris cu un sut din careu.
Calculind traseul returului, iesenii care inca mai sperau in mentinerea lui Poli in divizia B au urcat simbata plini de speranta Copoul. De intors, s-au intors necajiti si, ce e mai important, fara nici o speranta, salvarea gruparii din Copou de retrogradare in acest an fiind acum ceva de domeniul descoperirii a optei minuni a lumii.
Mobilizarea dinaintea meciului si chiar startul acestuia, cu uriasa ratare a lui Murgu (‘7) a dat sperante optimistilor. Popa (’14) a avertizat insa repede ca oaspetii au sanse mari sa joace si la anul simbata daca bat in Copou. Partida este crincena in care nereusitele tehnice sint estompate de dirzenia cu care se joaca. Din nefericire, actorii principali au devenit repede arbitrii care au reusit sa exaspereze intreaga asistenta datorita conducerii jocului intr-un singur sens, contra Iasului. Si daca la firi impulsive poate era de asteptat acest lucru, multa uimire au produs iesirile unor VIP-uri de Bahlui recunoscute pentru calmul lor englezesc. Drept urmare ocaziile lui Murgu (’28), Rupedeal (’35) si Popa (’43) au trecut pe planul doi. La pauza, Romeo Olteanu, presedintele CA al FCM Poli, a sprintat ca un jucator pe gazon pentru a ajunge in vestiarele arbitrilor, "vizitele de curtoazie" continuind din partea mai multor persoane, inclusiv a observatorului FRF. Amenintati chiar ca vor fi dati pe mina raketilor, arbitrii isi revin dupa pauza. Singura sansa era ca Poli sa marce in primul sfert de ora, stiut fiind faptul ca dupa aceea "benzina" "alb-albastrilor" se termina. Practic, finalul iluziilor gazdelor a fost bara lui Andries (’54). Dupa aceea, pe teren a existat o singura echipa, Juventus, care a dominat net disputa. Abia intrat la pauza, Zamfirescu, care a irosit doua imense ocazii de gol (’50 si ’58), a stat pe teren doar 20 de minute, nereusitele sale exasperindu-i pe antrenori. Schimbarea virfului bucurestean din actul doi a dus la revenirea in prim plan a lui Popa, ce fusese retras dupa pauza, MVP-ul meciului iesind decisiv la rampa in minutul 73 cind a semnat soarta partidei. Pina la final nu au mai fost vazute decit gafe incredibile si zbateri absolut hilare si neputincioase ale unor tineri ieseni pentru care cuvintul "fotbalist" este mult prea pretentios…
Penibil nu a fost numai arbitrul Corcescu (un fel de Mister Bean) ci si asistentii, mai ales Gheorghe Petrache care s-a facut de ris chiar si la ultimul meci din cariera (inaintea partidei a primit o cupa din partea lui Poli!). Calaraseanul a dat o multime de decizii aiurea, umplindu-se de penibil in minutul 53 cind efectiv a aruncat in sus fanionul atunci cind a semnalizat un ofsaid. In ceea ce-l priveste pe observatorul galatean, Ioan Silviu acesta a spus despre arbitru doar: "Ce aveti cu bietul baiat?" + Antrenorul oaspetilor, Ioan Mataoanu – care a spus ca in fotbal se dau prea multi bani pentru ceea ce se joaca – a recunscut franc ca a fost ajutat de arbitri: "Pentru oaspeti, arbitrajul a fost foarte bun". No comment. + Conducerea lui Poli a anulat banchetul prevazut pentru sfirsitul meciului. (Ovidiu MINEA)