Caută 
4 MIN
O partida ca Romania – Germania nu poate trece prin memoria microbistilor asa, ca gisca pe apa. De aceea, comentariile au curs si vor mai curge. Parerile privind egalul consemnat luni inca nu conduc la o idee clara: Este sau nu avantajos acest rezultat in perspectiva calificarii in sferturi? In citeva zile raspunsul poate veni, pentru ca, fara indoiala, de deznodamintul celorlalte partide din Grupa A va depinde stabilirea ierarhiei care ofera doua bilete pentru faza urmatoare la Euro 2000. Pina atunci, discutiile se leaga de tactica folosita de Ienei cu Germania si de ceea ce se asteapta pentru partida cu portughezii. Paradoxal, egalul consemnat luni se apropie mai mult de o victorie pentru "tricolori" prin prisma ocaziilor mai clare si mai numeroase ale acestora. Insa, toate acestea au venit pe fondul unui joc in care contraatacul a fost arma folosita de Ienei, antrenorul care parca si-a croit echipa dupa cea a lui Ribbeck. Alarmat de forma slaba a defensivei, dar si sclipirile posibile a lui Bierhoff si Kirsten (Rink), tehnicianul Romaniei n-a vrut sa riste nimic si a ales formula cu doi fundasi la marcaj. Automat, benzile au revenit lui Petrescu si Chivu (acesta fiind practic singurul jucator cu afinitati pentru acest post daca-i scoatem din discutie pe Filipescu si D. Munteanu, ocupati cu alte lucruri). Pentru mijloc, sarcinile defensive majore ii reveneau lui Gilca si Munteanu, Hagi fiind un jucator cu prea putin aport in aparare. Si daca Munteanu a fost nevoit sa-l acopere des pe pustiul Chivu, greul a ramas in spinarea lui Gilca, despre care nu se poate spune ca nu si-a facut datoria. Poate si de aici "inghesuiala" actiunilor germane pe centru, chiar daca lente, dar destul de elaborate, dovada fiind si golul egalizator, practic singura greseala majora din defensiva. Ca nemtii au ajuns la poarta somerului Stelea (care a avut o singura interventie de efect) mai mult in urma centrarilor spre Bierhoff, dovedeste ca Popescu, Ciobotariu si Filipescu, plus Gilca si partial Munteanu s-au "scos". Apoi, o spune si statistica, germanii au dominat jocul in privinta posesiei balonului, lucru care nu pare curios in conditiile in care mijlocul terenului a fost ocupat de tehnicii Scholl si Hassler. In plus, mijlocasii de banda Ziege si Babbel au arat si ei cit au putut, astfel ca se poate aprecia ca, tactic, nemtii au acoperit majoritatea zonelor terenului. Si atunci ce le-a mai ramas romanilor decit contraatacul, o arma pe care au avut inspiratia s-o foloseasca la maxim. Efectele au fost benefice daca ne gindim la faza golului si la celelalte citeva ocazii irosite de Moldovan. Fara a avea stralucirea-i caracteristica, Hagi si-a pus in valoare coechipierii din atac, inclusiv relatia Ilie-Moldovan fiind una constructiva in citeva rinduri. Modificarile de efectiv aparute pe parcurs n-au avut caracter decisiv, insa tot atit de bine Contra are potential sa-i ia fata lui Dan Petrescu chiar de simbata (desi se vorbeste de o contractura in ceea ce-l priveste), viteza superioara si experienta din campionatul spaniol fiind atu-uri de necontestat. Cum reactiile lui Ienei dupa jocul cu Germania au fost pozitive, este de asteptat ca el sa inceapa partida cu Portugalia in aceeasi formula. Insa, diferenta intre cele doua stiluri de joc este evidenta, rigiditatea si forta nemtilor fiind inlocuita acum de inventivitatea, tehnica si rapiditatea portugheza. Si acest lucru il stie Ienei, cel care se intreaba probabil cum a facut Piturca de i-a luat lui Coelho patru puncte in preliminarii. Cert este ca in fata celor trei granzi din apararea romana nu se vor mai afla jucatori de aceeasi talie cu Bierhoff si Rink, ci spiridusi ca Joao Pinto si Nuno Gomes si jocul nu va mai fi unul aerian ci unul mai la firul ierbii, lucru dezavantajos pentru romani. Dar mai mult decit atit, in spatele lor se afla trei jucatori cu tehnica si travaliu impresionant: Conceicao, Figo si Rui Costa, a caror evolutie este imprevizibila. O vorba de duh spune insa ca nici un meci nu seama cu altul. Asta inseamna ca Romania poate repeta succesul de la Porto sau nu ori ca Portugalia poate avea din nou o evolutie de senzatie ca in partida cu Anglia sau nu. Ienei este, fara indoiala, un personaj calculat si nicidecum unul indraznet precum Piturca, ceea ce inseamna ca rezultatul de 0-2 intors de portughezi la pus pe ginduri. Si pentru ca nationala romana a jucat in ultimii ani preponderent dupa sintagma "cel mai bun atac este apararea", pare tot mai probabila situatia in care Ienei va repeta tactica cu nemtii, in care nici varianta cu aparitia in echipa de start a inca unui mijlocaj la inchidere nu este de ignorat. Pina simbata mai e ceva timp. Sa-i dea Dumnezeu inspiratie lui Ienei. (L.M.)
