Cel mai important loc de pe lista PNL pentru alegerile parlamentare a fost ocupat de un notar impus de la Bucureşti. Notorietatea Iuliei Scântei este nulă la nivel local, precum şi în rândul liberalilor ieşeni, iar singura sa legătură cu Iaşul rămâne faptul că aici s-a născut. Scântei va deschide lista la Senat, urmată de Mihaela Popa, a decis ieri conducerea centrală a PNL. Scântei a mai intrat în atenţia publicului acum aproape zece ani, când presa centrală scria despre aceasta că este „pupila lui Tudor Chiuariu“, fost ministru al Justiţiei, pe care l-a şi consiliat, dar unde i-a fost şi secretar general de minister.
În 2008, „Ziarul de Iaşi“ relata că cei doi au fost colegi de facultate. Liderii locali ai PNL mai spun că Scântei este chiar unul dintre viitori candidaţi ai liberalilor pentru o funcţie de conducere la nivelul Senatului României. Pe poziţiile eligibile la Camera Deputaţilor au fost plasaţi Marius Bodea, Dumitru Oprea, Costel Alexe şi Alexandru Muraru. Printre marii pierzători se numără Daniel Minciună, Liviu Brătescu şi Anton Doboş, cei care se regăseau iniţial în zona eligibilă în urma unui vot dat de peste 100 de liberali ieşeni. Decizia de ieri a liberalilor de la centru a creat nemulţumiri în filială.
Controversele din jurul capului de afiş
Cine este însă „locomotiva“ listelor de la Iaşi? În perioada 2007 – 2008, cariera Iuliei Scântei s-a identificat cu cea a lui Tudor Chiuariu. În ianuarie 2007, acesta, promovat la rândul său de fostul şef al PNL Relu Fenechiu, a cooptat-o pe Scântei la Departamentul de Luptă Antifraudă pe care-l conducea. După ce a fost numit ministru al Justiţiei, Chiuariu a luat-o după el şi pe Scântei (aprilie 2007) la autoritatea centrală. Anterior, Scântei era consilier la o societate de asigurări. Astfel, în intervalul aprilie 2007 – mai 2008, Scântei a fost consilier al lui Chiuariu, ulterior şi secretar general al ministerului, iar presa relata la acel moment despre controversele în modul în care ea a obţinut un statut asimilat magistratului, pe o funcţie de secretar general adjunct.
Activitatea Iuliei Scântei a fost „încununată“ şi de obţinerea calităţii de notar public, tot într-un mod sancţionat de presa centrală, în urma unui concurs care a avut loc în octombrie 2007, şi la care printre corectori au fost prof.dr. Ioan Macovei, fost decan al Facultăţii de Drept din Iaşi până în 2004, precum şi colegul de serviciu al Iuliei Scântei, Bogdan Găurean. În context, de menţionat că Scântei a urmat Facultatea de Drept a Universităţii „Al.I. Cuza“ Iaşi în perioada 1996 – 2000. În timpul petrecut la Cancelaria Primului Ministru şi ulterior la Ministerul Justiţiei, Iulia Scântei a încasat peste 150.000 lei, respectiv o medie de peste 2.000 euro/lună: bani mulţi la acea vreme.
În 2006, Scântei a avut încheiat un contract de consultanţă cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului, instituţie la care, la vremea respectivă, ocupa o funcţie de expert Andrei Muraru, fratele lui Alex Muraru, unul dintre ceilalţi candidaţi ai PNL Iaşi la alegerile din 11 decembrie. Referitor la Alex Muraru, candidat pentru deputaţi, este de remarcat un alt aspect. La începutul anului 2014, el a fost dat afară de la rubrica de bloguri a cotidianului Adevărul, după ce a publicat aici un text extrem de elogios, total nepotrivit, la adresa lui Tudor Chiuariu, fostului ministru condamnat penal pentru o fraudă de circa 8 milioane de euro în dosarul „Poşta Română“.
Revenind, din luna mai 2008 şi până în prezent, Scântei a activat ca notar în cadrul unui birou individual deschis în Bucureşti. „Doamna Scântei este fost vicepreşedinte al Uniunii Notarilor din România, şi este originară din Iaşi. Ea face parte dintr-o structură ce se are în vedere la Senat şi, eventual, într-o formulă executivă. Conducerea de la nivel central a făcut această recomandare. Cei care sunt pe nişte funcţii de conducere superioare au şi acest drept, potrivit statutului, să formuleze nişte cereri şi să impună nişte nume“, a declarat ieri liderul PNL Iaşi, Teofil Bălteanu. El a adăugat că liderii de la centru ai PNL au avut un aşa-numit „drept de preempţiune“ în cazul mai multor filiale din ţară. „25% dintre listele filialelor au fost completate cu nominalizări de la centru. Nu ştiu dacă acest lucru încălzeşte, dar situaţia la noi este mai bună decât la alte filiale care au fost supuse validării astăzi“, a mai spus Bălteanu, ca o consolare a liberalilor.
Votul dat de PNL Iaşi a fost degeaba
La începutul lunii octombrie, conform unui vot dat de peste 100 de liberali ieşeni, pe primele două locuri la Senat erau favoriţi Liviu Bulgaru şi Dumitru Oprea. În timp ce Bulgaru a fost retras de pe listă din cauza implicării sale într-un dosar de corupţie, Oprea a fost transferat la Camera Deputaţilor, iar pe locul său la Senat a urcat Mihaela Popa. În schimb, la Camera Deputaţilor, votul dat de liberali i-a plasat pe locuri eligibile pe Costel Alexe, Marius Bodea, Daniel Minciună şi Liviu Brătescu. Ultimii doi nu au prins loc eligibil în lista validată de Biroul Permanent Naţional al PNL, fiind înlocuiţi cu Oprea şi Alexandru Muraru.
„Am un gust amar, şi îmi pare rău că ceea ce stabileşte filiala nu contează la Bucureşti. Deloc. Un alt aspect pe care l-am observat: în momentul în care scoţi din listă nişte oameni susţinuţi de filială, încerci să compensezi, dacă îţi doreşti rezultate la Iaşi, cu cineva care să «tragă» lista, nu un nume care nu e cunoscut la nivelul Iaşului. Poate pe doamna Scânteie, sau cum o cheamă, o susţine Bucureştiul, dar la Iaşi nu ştiu cât «trage» ea lista“, ne-a declarat ieri Daniel Minciună. El a beneficiat de o largă susţinere în rândul primarilor PNL din judeţ, cu care a avut contacte cât timp a fost şef la „Drumuri Judeţene“. În schimb, acum, Minciună spune că va demisiona din funcţia deţinută în forul de conducere al filialei. Liviu Brătescu nu a vrut ieri să facă vreun comentariu.
Demersul liderilor centrali ai PNL de a impune oameni pe lista de la Iaşi aminteşte de modul în care erau propuşi parlamentarii înainte de 2008, an în care a intrat în vigoare votul uninominal, la care, între timp, s-a renunţat şi s-a revenit la votul pe liste. Înainte de 2008, conducerile centrale ale partidelor impuneau oameni pe listele filialelor locale, iar mulţi dintre parlamentarii aflaţi în astfel de situaţii abia dacă treceau o dată pe an prin Iaşi.