Scop atins? „Instalaţia de artă“ de pe Pietonal a stârnit sute de reacții. Primarul e mulțumit

Creaţia artistului Clemens Behr amplasată pe pietonalul Ştefan cel Mare continuă să stârnească reacţii în spaţiul public. Primarul Mihai Chi­rica a avut ieri o primă intervenţie pe acest subiect, după valul de critici din mediul online.

„Produsul artistic este cel pe care îl vedeţi. Am călă­torit şi eu prin multe oraşe din lume unde am văzut opere artistice mai aparte decât ceea ce ştim noi, mai în­tr-un alt sens decât ceea ce am fost învăţaţi la şcoală, mai provocatoare pentru lumea artistică pe un subiect, pe o nişă, pe un nivel de pregătire. Un lucru care trebuie re­marcat şi pentru care eu sunt foarte mulţumit – chiar sunt mulţumit că ieşenii nu au trecut indiferenţi pe lângă opera de artă a unui artist, unii criticând, alţii apreciind“, a declarat primarul Mihai Chirica.

El a adus aminte şi de proiectul municipalităţii privind crearea unui Centru de artă contemporană la Baia Tur­cească şi a subliniat că imobilul va găzdui „arta nouă, contemporană, provocatoare şi poate mai greu de înţeles pentru cei care nu sunt foar­te des aproape de artă“.

El a susţinut că nu poate să spună cât va costa lu­crarea, cu toate că, zilele trecute, purtătorul de cuvânt al Primăriei, Se­bastian Buraga, la solicitarea „Ziarului de Iaşi“, a precizat că „instalaţia de artă“ costă 71.400 lei, sumă ce cu­prinde şi alte costuri aferente (transport şi cazare artist, manoperă etc.).

De precizat că, de cele mai multe ori, cei care au criticat lucrarea au făcut-o în contextul costurilor generate de amplasarea ei pe pietonal.

„Dacă ar­tistul plastic va dori să lase lucrarea aici, atunci va rămâne şi, împreună cu Uniunea Artiştilor Plastici, o vom aşeza într-un loc în care ei vor decide“, a mai spus primarul.

Într-un punct de vedere a UAP, uniune condusă de artistul Felix Aftene, se arată că lucrările lui Clemens Behr se pot înscrie în „artă ansamblaj sau artă stradală“. Potrivit lui Aftene, sunt instalaţii create din materiale ignobile, materiale pe care le folosesc cons­tructorii în lucrările lor (tablă, lemn, beton, mochetă, pânză, neoa­ne).

„Artistul, grafician la bază, creează din aceste materiale un obiect ce dialoghează cu spaţiul în care este expus. Poate fi în armonie cu spaţiul architectural, de asemeni pot fi disonanţe, aşa cum susţine şi critica de specialitate.(…) În cazul lucrării de la Iaşi, clădirea pe care a ales-o artistul ca şi fundal este Casa Cărţii, un spaţiu architectural postcomunist“, a comentat Felix Aftene.

Şeful UAP Iaşi a mai spus că vizita unor astfel de artişti tineri la Iaşi este foarte benefică şi educativă pentru spaţiul cultural şi publicul din Iaşi, dar şi pentru schimbul de idei cu artiştii şcolii ieşene, având în vedere lipsa unui muzeu de artă contemporană în Iaşi.

„Perioada în care sculptura pentru exterior era destinată exclusiv evocării unor personalităţi istorice sau culturale a apus de mult. Acum sunt preferate lucrări de exterior care personalizează spa­ţiul prin orientările formale şi conceptuale ale artistului care le-a rea­lizat“, a menţionat Felix Aftene.

El a subliniat că o astfel de instalaţie devine un punct de reper mai puternic decât o statuie banală chiar şi atunci când, pentru început, o astfel de lucrare stârneşte comentarii cri­tice.