Despre schimbarea in bine a ICR

Si pentru ca surprinderea sa fie si mai mare, unele institute culturale romanesti din strainatate au inceput sa invite artisti si manageri romani pentru a-si prezenta productiile si a-si dezvolta contacte profesionale. Noii manageri ai acestor institute erau oameni competenti, care intelegeau cum functioneaza cultura contemporana in lume si ce beneficii de imagine ar putea aduce prezentarea productiei artistice a sectorului independent romanesc. Tinerii artisti romani, fie ei coregrafi, muzicieni, scriitori, oameni de teatru sau artisti vizuali, au avut astfel sansa de a putea dezvolta un dialog profesional cu parteneri straini.

Personalitatile consacrate precum regizorii de film sau unii artisti vizuali au putut, prin relatiile si prestigiul lor, sa medieze parteneriate intre ICR si institutii culturale importante. Imaginea institutelor culturale romanesti si, implicit, a Romaniei a avut de cistigat in mari centre culturale precum New York, Londra, Stockholm, Praga sau Berlin, tocmai datorita prezentarii artei contemporane.

Evident, multe proiecte artistice, prin spiritul lor experimental, critic ori chiar subversiv, vor fi mai greu de digerat de catre "gardienii" traditionalisti ai culturii romane care nu vor scapa prilejul sa critice vehement orice schimbare sau iesire din tiparele clasice ale modelului cultural ce trebuie exportat.

Eu cred ca marile valori culturale romanesti trebuie continuu prezentate in forme adaptate spiritului timpului in care traim, dar acest fapt nu trebuie sa ne impiedice sa privim atent si la formele noi care reflecta realitatea contemporana a lumii noastre si sa stim, cu inteligenta si expertiza profesionala, sa le alegem pe acelea care au calitate artistica si care pot fi apreciate in context international.