Aeroport fără plan de administrare şi funcţionari fără sediu, la Iași

Şedinţa de ieri a consilierilor judeţeni, începută fără un proiect privind plata cotizaţiei CJ către Asociaţia Euroregiunii Siret-Prut-Nistru şi fără o altă propunere, – de pregătire a altor două parcuri industriale, unul fiind în zona Paşcani -, a decurs fără probleme pe parcursul a două ore. Cotizaţia respectivă, de aproximativ 40.000 de euro, va rămâne neplătită – afirma preşedintele CJ cu câteva zile în urmă – până când asociaţia va prezenta documente justificative privind cheltuielile făcute până acum.

Mai trebuie spus că, iniţial, pe ordinea de zi s-a aflat şi proiectul de adoptare a Planului de administrare al Aeroportului. Cu o zi înainte, la dezbaterile preliminare, consilierii opo­ziţiei „l-au dat la o parte“ din două motive: le-a fost prezentat cu doar 24 de ore înaintea şedinţei de plen şi era imprecis alcătuit. Subiec­tul a fost discutat după încheierea şedinţei, la capitolul „Diverse“. Con­silierii s-au întrebat dacă întârzierea peste termenul prevăzut de lege este sancţionabilă în vreun fel, însă şefa Direcţiei Juridice a CJ a răspuns că nu. De altfel, nici Ordonanţa 109/2011, nici legea de adoptare a ei (111/2016) şi nici măcar hotărârea de guvern care conţine normele de aplicare (722/2016) nu prevăd vreo sancţiune pentru nerespectarea pre­vederilor conţinute. Cu alte cuvinte, cel puţin pentru moment, nu e nimeni vinovat că Aeroportul funcţionează de aproape un an fără un plan de administrare.

Pe parcursul şedinţei a fost amintită promisiunea nerespectată de mai mulţi ani de CJ de a repara drumul ce duce spre depozitul ecologic de la Ţuţora. Nicio măsură concretă nu a fost luată în acest caz.

Au fost adoptate pe bandă rulantă organigramele şi statele de funcţii pentru mai multe instituţii spitaliceşti, pentru Ansamblul Folcloric al Judeţului şi pentru Şcoala Populară de Arte, iar prima „oprire“ s-a făcut pe şoseaua Bucium nr. 80. Aici, Ansamblului menţionat i s-au atribuit încă cinci încăperi din imobilul cu două ni­veluri (fosta Casă a Agronomului), iar Direcţiei Judeţene de Evidenţă a Populaţiei – un fel de Cenuşăreasă între instituţiile subordonate CJ – încă patru încăperi pe lângă cele deţinute deja aici. Mai mulţi consilieri din opoziţie au reclamat condiţiile improprii din această clădire veche, iar reproşurile s-au amplificat când s-a ajuns la proiectul nr. 17.

Acesta prevede plata unei con­tribuţii proprii totale de 1,7 mi­lioane de lei pentru refacerea clădirii şi reamenajarea ei, dar nu ca sediu de birouri pentru direcţiile din cadrul CJ, ci ca muzeu. Anterior, preşedintele CJ a explicat că, timp de cinci ani clădirea va avea acest statut, fiind în schimb amenajată la interior „pe gratis“, din fonduri europene. Totuşi, timp de cinci ani, angajaţii CJ şi ai unor direcţii şi instituţii subordonate vor trebui să se înghesuie pe unde vor putea. Tot Maricel Popa a avan­sat posibilitatea „cazării“ lor în Centru Expoziţional Moldova, clă­dire ce stă părăsită de şapte ani, imediat după ce a fost construită cu fonduri europene.