Caută 
5 MIN
Traficul greu din oraş distruge deja câteva artere importante. De-a lungul bd. Nicolae Iorga, modernizat cu fonduri europene în urmă cu şapte ani, asfaltul a ridicat sau a împins bordurile trotuarelor în mai multe locuri. De la clădirea Finanţelor, cea pe care scrie Direcţia Regională Vamală Iaşi, până aproape de Pasajul Nicolina, nu e bine să mergi pe prima bandă: o viteză mai mare de 5 km/h pune serios la încercare tot sistemul de suspensie al maşinii.
Situaţia e mai gravă pe marginea carosabilului de pe sensul Gară-Podul de Piatră-bd. Iorga-Piaţa Nicolina. Pe partea opusă a străzii, asfaltul se opreşte neted în bordură.
Am întrebat la administraţia locală a oraşului despre segmentul cel mai afectat, cel din apropierea Pasajului Nicolina. „Vom face solicitare către Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Iaşi pentru verificări suplimentare. La o primă analiză, asfaltul vălurit a împins bordura din cauza fundaţiei străzii. Nu e din cauza trotuarului şi nici din cauza reţelelor de utilităţi”, ne-a transmis Sebastian Buraga, purtătorul de cuvânt al Primăriei, punctul de vedere al directorului tehnic Dumitru Tomorug.
Directorul Regionalei de drumuri naţionale susţine însă altceva. „Este o refulare a mixturii asfaltice pe o lungime de 20 de metri, respectiv pe o suprafaţă de 30 mp. Am avut deja o intervenţie pe acest sector, la finalul anului trecut. Am lucrat doar la partea carosabilă, pentru că trotuarul este în administrarea Primăriei. Atunci când au modernizat bulevardul (2010-2012, n.r.), nu au făcut nişte studii geotehnice, să vadă cum este patul drumului, respectiv capacitatea portantă a pământului. Trebuia stabilizat solul, chiar înlocuit cu alt material în acea zonă. Acum, tot ce facem «refulează» imediat spre trotuar, care nu are o fundaţie precum carosabilul”, ne-a declarat Ovidiu Laicu.
Pot să facă echipă două părţi care se judecă în instanţă?
Aşadar, pentru acest gen de reparaţii, e nevoie de intervenţia comună a DRDP şi a Primăriei Iaşi. Culmea e că cele două entităţi se judecă tocmai pentru administrarea drumurilor naţionale: DRDP insistă ca DN-urile din municipiu să fie administrate de Primărie. Iniţiat în mai, procesul va ajunge săptămâna viitoare abia la al doilea termen.
Totuşi, deşi directorul DRDP Iaşi invocă legislaţia, nu există o practică naţională unitară de administrare a acestor drumuri în interiorul oraşelor, nici măcar în cadrul aceleiaşi Regionale. La Oradea, care ţine de DRDP Cluj, toate sunt „în curtea” Ministerului Transporturilor. Însă la Cluj-Napoca ele sunt administrate de primăria locală. În Timişoara e ca la Iaşi: cele două instituţii şi-au împărţit sectoarele urbane de drum naţional.
Iaşul este străbătut de două drumuri naţionale: DN 24, care vine dinspre Vaslui prin Bucium şi se îndreaptă spre Vama Sculeni, şi DN 28, care intră în municipiu dinspre Tomeşti şi continuă pe Calea Chişinăului – bd. Nicolae Iorga – şoseaua Moara de Foc – strada Canta spre Tg. Frumos. În lipsa unei centuri ocolitoare, pe toată lungimea de 21,3 km a drumurilor naţionale din oraş, este permisă circulaţia vehiculelor grele. Cea mai mare parte, adică 17,37 km, se află în administrarea DRDP, în timp ce Primăria are în grijă aproape 4 km împărţiţi în două segmente – unul pe DN 24 şi unul pe DN 28.
În cea mai mare parte, ambele drumuri au fost modernizate în perioada 2008-2015 cu fonduri europene care au totalizat, la acea vreme, 53,2 milioane de lei. Coincidenţă sau nu, şantierele s-au oprit în anul schimbării primarului şi au reînceput luna trecută, cu mai puţin de un an înaintea a alegerilor locale.
Slalom printre gurile de canal
Nu doar valurile de asfalt adunat la bordură creează probleme participanţilor la trafic. Capacele sau grătarele gurilor de canalizare au devenit şi ele capcane pentru şoferi: cele mai multe sunt înfundate în carosabil, înclinate sau, în cel mai bun caz, trăncănesc când o maşină de tonaj trece peste ele. Cu o vechime de mai mulţi ani, au devenit deja celebre cele două capace situate în zona unei treceri de pietoni de la Gara Mare, ajunse periculos de mult sub nivelul asfaltului, dar şi cele de lângă staţia de carburanţi de pe sensul spre Podul de Piatră.
„Am vorbit la Apavital să şi le pună la cotă. Noi nu putem să intervenim acolo decât ca să punem asfaltul la loc”, adică în jurul ramelor respective, ne-a explicat Ovidiu Laicu. Directorul Regionalei ieşene de drumuri naţionale a adăugat că aceste cămine trebuie refăcute ţinând cont de traficul greu din zonă.
De cealaltă parte, cei de la Apavital susţin că pot să intervină doar dacă este vorba de deteriorarea structurii armate pe care stau capacele de canal, inclusiv a acestor capace. „Apavital trebuie să asigure în primul rând funcţionarea canalizării. Dacă această structură de susţinere a ramei sau rama ori capacul se strică din diverse motive, în momentul în care este sesizat defectul îl înlocuim. Dacă însă apare o surpătură pe lângă cămin, ea nu face parte din atribuţia Apavital, ci este a administratorului drumului. De regulă, apar surpături în jur, în carosabil, şi probabil din cauza asta se produc deteriorări ale căminului – care poate să rămână funcţional”, ne-a declarat purtătorul de cuvânt al societăţii de apă şi canalizare, Răzvan Manolache.
Practic, ce e de făcut în situaţia în care apare o asemenea problemă? „Orice cetăţean poate să sesizeze un astfel de aspect la numărul nostru scurt, 0232.969. Dacă există un inventar făcut de o instituţie publică interesată în buna circulaţie a autovehiculelor, poate să ni-l dea într-un format centralizat. De la Primărie primim zilnic dacă avem un capac prăbuşit sau furat”, a precizat purtătorul de cuvânt al Apavital.
