Caută 
Cât de oportune sunt modificările anunţate în educaţie? Analiza unui cunoscut profesor ieşean
2 MIN
Învăţământul românesc stă pe „buza” unor noi schimbări, ne anunţă ministrul educaţiei: se intenţionează înlocuirea semestrelor cu module de învăţare, care vor alterna cu vacanţe, iar tezele ar urma să dispară, fiind substituite cu două evaluări standardizate.
Schimbările anunţate mă obligă să-mi pun mai multe întrebări: pe ce se întemeiază această propunere, dacă există experienţe sau studii care să demonstreze că organizarea pe intervale mai mici a anului şcolar, numite module, conduce la o îmbunătăţire a activităţilor didactice şi a performanţelor şcolare; apoi, cât de importantă este forma – respectiv structurarea cronologică, dacă ea nu este corelată sau „umplută” cu conţinuturi care să genereze sau să promită o creştere a rezultatelor; mă mai întreb, cui i-a venit această idee şi de către cine a fost consiliat – sau s-a hotărât iarăşi, „în direct”, la televizor, de decidentul „suprem”? Nu zic, probabil trebuie revizuită durata anului şcolar – înţeleg că e prea scurtă, dar de ce să o lungim fără a pune ceva cu adevărat sporitor în acel interval?
Nu cred ca principala problemă a sistemului naţional de instruire rezidă în structură sau formă, ci, mai degrabă, în substanţa învăţării, în felul cum sunt stabilite sau vehiculate conţinuturile învăţării. Aici trebuie umblat – la „fiziologia” curriculară şi nu la „arhitectura” temporală. Iar legat de eliminarea tezelor – ca forme de evaluare sumativă – adică după un interval mai îndelungat de predare, cu ce o înlocuim, că şi aceasta este importantă şi are valoare formativ-predictivă pentru elevi. Elevii din anii terminali de gimnaziu şi de liceu, de pildă, trebuie pregătiţi să facă faţă şi unor evaluări cumulative, care pun accent pe corelări, integrări, procesări sau aplicări ale cunoştinţelor în contexte oarecum finale ale unui parcurs de predare.
