Caută 
1 MIN
Statistica oficială pare un domeniu oarecum ermetic datorită faptului că are ca fundament statistica matematică şi ştiinţa probabilităţilor. Calculul matematic, formulele complicate, graficele şi alte metode de vizualizare a datelor statistice îndepărtează uneori pe potenţialii beneficiari.
Pentru a împrieteni statistica oficială cu utilizatorii de date statistice, Institutul Naţional de Statistică (INS) pune la dispoziţia acestora baza de date TEMPO Online, accesibilă de pe orice dispozitiv digital (PC, tabletă electronică, telefon inteligent) conectat la internet, precum şi o serie de publicaţii statistice cu apariţie lunară, periodică, anuală. Ediţia 2021 a Anuarul Statistic al Judeţului Iaşi (ASJI 2021) cuprinde date din anul 2020, culese, procesate şi analizate în anul 2021.
Judeţul Iaşi are o suprafaţă totală de 5477 km2, care reprezintă 2,3% din suprafaţa teritoriului naţional, plansându-l pe locul 23 între judeţele ţării. Populaţia după domiciliu (după actele de identitate la 1 iulie 2020) a judeţului Iaşi era de 793.828 persoane, reprezentând 4,4% din populaţia după domiciliu a ţării, judeţul nostru fiind al doilea la nivel naţional, după municipiul Bucureşti. Judeţele Iaşi şi Ilfov sunt singurele judeţe din ţară care beneficiază de creştere demografică. Judeţul Iaşi are o populaţie în creştere pe seama migraţiei interjudeţene (dinspre Vaslui, Neamţ, Bacău, Suceava ş.a.) şi a imigraţiei din Republica Moldova care gonflează efectivul populaţiei după domiciliu.
Pe baza datelor culese la Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor, aflat în desfăşurare – etapa de autorecenzare, vom putea stabili cu o precizie mare care este populaţia rezidentă (stabilă) a judeţelor şi localităţilor componente. Din ASJI 2021, aflăm că populaţia rezidentă a judeţului Iaşi, în anul 2020, a fost de 792.692 persoane, judeţul Iaşi fiind singurul din regiunea de Nord-Est care beneficiază de o creştere a populaţiei rezidente (+0,51% în anul 2020 faţă de anul 2016).
În judeţul Iaşi, în anul pandemic 2020, s-a înregistrat un număr de 8772 născuţi-vii, în scădere faţă de anul anterior, când am avut un număr de 10.607 născuţi-vii. În general, se nasc mai mulţi bărbaţi, decât femei. Şi în judeţul Iaşi, în anul 2020, s-au născut 4464 de băieţi, cu 158 mai mulţi decât fete. Rata fertilităţii a fost în anul 2020 de 36,3 născuţi-vii la o mie de femei în vârstă fertilă; în anul 1990, rata fertilităţii a fost în judeţul nostru de 70,6 născuţi-vii la o mie de femei în vârstă fertilă. Comparaţia între rata fertilităţii din 2020 vs. 1990 arată un declin puternic şi de durată a acestui fenomen demografic.
România are o problemă în ceea ce priveşte numărul mare de mame minore – aşa-numita „maternitate adolescentină”. La acest capitol, evoluţia numărului mamelor minore în judeţul Iaşi urmează un trend descendent: anul 2016 – 927 mame minore, anul 2017 – 848 mame minore, anul 2018 – 831 mame minore, anul 2019 – 739 mame minore şi anul 2020 – 657 mame minore.
Judeţul Iaşi este singurul judeţ din România care, în perioada 1990-2020, a înregistrat un spor natural pozitiv. În anul 1990, judeţul nostru a înregistrat cu 6707 născuţi-vii mai mult decât decese, iar în anul 2020, un număr de 669 născuţi-vii mai mult decât decesele înregistrate. Observăm că, în ultimii 30 de ani, sporul natural al judeţului nostru a scăzut de aproximativ 10 ori. Pentru anul 2021, prognozăm un spor natural negativ, explicat de extramortalitatea cauzată de COVID-19 şi alte afecţiuni medicale, în contextul restricţiilor sanitare care au dus la (auto)limitarea accesului cetăţenilor la serviciile medicale.
În anul (pandemic) 2020, în judeţul Iaşi, s-a înregistrat un număr de 10.065 decese, mai mult cu 1070 decese faţă de anul 2019 (8.995 decese înregistrate). Din numărul total de decese înregistrate în anul 2020, 4785 decese au fost cauzate de boli ale aparatului circulator, reprezentând aproximativ jumătate din total deceselor din judeţul Iaşi. În ordinea descrescătoare a cauzelor de deces, în anul 2020, urmează tumorile canceroase (1888 decese), respectiv bolile respiratorii (1229 decese). Să mai notăm că, în judeţul Iaşi, rata mortalităţii corespunzătoare anului 2020 a crescut cu cca. un punct procentual (10,3‰), faţă de anul anterior (9,4‰).
Numărul cel mai mare de căsătorii înregistrate în anul 2020 a fost în municipiul Bucureşti (9407 căsătorii), urmat de judeţul Iaşi (4029 căsătorii). Cele mai puţine căsătorii în anul 2020 s-au înregistrat în judeţele Vâlcea (737 căsătorii), Tulcea (726 căsătorii) şi Covasna (709 căsătorii). Rata nupţialităţii în judeţul Iaşi a fost de 4,2‰ în anul 2020, mai mare decât rata pe ţară (3,7‰), însă la jumătate faţă de valoarea înregistrată în anul 1990 (8,5‰). În anul 2020, în judeţul Iaşi, din totalul de 1028 divorţuri înregistrate, un număr de 304 de divorţuri s-au produs după 20 de ani de căsătorie şi peste, urmate de 211 divorţuri produse la căsătoriile cu durata între 10-14 ani şi 121 divorţuri produse la căsătoriile cu durata între 15-19 ani. În medie, la ieşeni, divorţul apare cu cea mai mare frecvenţă în rândul bărbaţilor din grupa de vârstă 40-44 ani (186 divorţuri) şi în cazul femeilor din grupa de vârstă 30-34 ani (182 divorţuri).
În judeţul Iaşi (la 31.XII.2020), populaţia ocupată civilă era de 288.700 persoane, reprezentând 4,4% din efectivul populaţiei civile la nivel naţional, respectiv locul 4 între judeţele ţări, în funcţie de acest indicator statistic. Rata de ocupare, calculată ca raport exprimat procentual, între populaţia ocupată civilă şi resursele de muncă, a fost de 56,2%, la sfârşitul anul 2020, în creştere cu 2,3 puncte procentuale faţă de anul 2015. Diferenţa de 43,8% din totalul resurselor de muncă reuneşte persoanele aflate în formare profesională, angajaţii în sistemul militar, persoane plecate sezonier (la muncă) în străinătate, dar şi persoane care nu muncesc şi nici nu învaţă.
Numărul mediu al salariaţilor în anul 2020, în judeţul Iaşi, a fost 164.684 persoane în scădere cu 4676 persoane faţă de anul anterior. Scăderea numărul mediu de salariaţi şi creşterea ratei şomajului în anul 2020, comparativ cu anul 2019, constituie un efect al pandemiei de COVID-19 care a afectat toate economiile lumii. În anul 2020, câştigul salarial mediu net lunar a fost de 3327 lei, în creştere cu 202 lei faţă de anul anterior, respectiv cu 1387 de lei faţă de anul 2016 (salariul mediu net lunar â 1940 lei). În sectorul HORECA din judeţul Iaşi se câştigă cel mai puţin (-1642 lei, faţă de salariul mediu net în anul 2020), tendinţă la nivel naţional.
La sfârşitul anului 2020, în judeţul Iaşi erau înregistraţi 9356 şomeri, din care 530 şomeri cu studii superioare. Rata şomajului, calculată ca raport exprimat procentual între populaţia activă civilă şi resursele de muncă, a fost de 3,1% la sfârşitul anului 2020, în uşoară creştere faţă de anul anterior (2,7%) din cauza crizei pandemice. Va urma!
Ciprian Iftimoaei este director adjunct la Direcţia Judeţeană de Statistică Iaşi şi lector asociat doctor la Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice a Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi
