Caută 
Construcțiile făcute de turci în România, verificate de autorități. Dezastrul din țara lor, efect al materialelor de proastă calitate folosite și al nerespectării regulilor de construcție
3 MIN
Imaginile cu clădirile care s-au prăbușit precum castelele din nisip, în timpul cutremurelor devastatoare din sudul Turciei, au stârnit un val de furie. Cum a fost posibil ca unele construcții noi, care ar fi trebuit să fie mai rezistente la cutremure, să se transforme rapid în mormane de moloz? După ce se șterg lacrimile, se caută vinovații. Totul, într-o reconstrucție care se estimează că va costa Turcia 84 de miliarde de dolari, în pragul unor alegeri grele pentru autocratul Erdogan și într-un context economic extrem de dur în care trăiesc turcii.
Cel puțin 113 mandate de arestare au fost emise de autoritățile turce, în legătură cu modul în care au fost construite clădirile prăbușite la cutremur și pentru nerespectarea standardelor de construcție, mai ales într-o zonă despre care se știe că are un risc seismic ridicat. Mai bine de 50.000 de clădiri care s-au prăbușit sau au fost grav avariate în întreaga regiune afectată de cele două cutremure de peste 7 grade vor trebui demolate, potrivit ministrului turc al Mediului, Murat Kurum. Bilanțul tragic al deceselor a depășit 40.000 de persoane, în Turcia și în Siria.
„Intensitatea maximă a cutremurului a fost mare, dar nu suficientă pentru a pune la pământ clădiri bine construite”, explică profesorul David Alexander, specialist în management și planificare de urgență la University College London.
Oricât de înspăimântător ar părea, atunci când vezi blocuri întregi de locuințe puse la pământ în câteva secunde, în Turcia, acest risc era binecunoscut. O vulnerabilitate pe care geologii și arhitecții turci au subliniat-o în mai multe rânduri. Era un fapt cunoscut că în provincia Hatay, în zonele afectate de cutremur, materialele de construcție folosite erau de o calitate inferioară și metodele de construcție lăsau de dorit, a spus președintele Ordinului Arhitecților din Turcia, Eyup Muhcu, potrivit AP.
„Stocul de clădiri din această zonă era slab și nerezistent, în ciuda realității cutremurelor”, preciza arhitectul Eyup Muhcu, referindu-se atât la locuințele vechi, cât și la cele noi, ridicate în ultimii ani.
De ce a fost ignorată o asemenea problemă de viață și de moarte? Pentru că rezolvarea ei ar fi fost costisitoare, nepopulară și ar fi pus frână unuia dintre motoarele principale ale dezvoltării economice turcești – construcțiile, spun experții citați de AP.
Pe lângă furia că așa ceva s-a putut întâmpla, e firesc să apară și frica. Teama că așa ceva s-ar putea întâmpla și prin alte părți unde acești constructori turci au lucrat. Așa că autoritățile de la București vor să verifice dacă firmele care au construit locuințele prăbușite la cutremurul din Turcia au proiecte imobiliare și în România.
„Am cerut ca pe baza măsurilor care au fost luate în Turcia și a companiilor care au fost identificate ca executând lucrări de construcții în zona unde s-a produs cutremurul și deja au fost nominalizate, să se verifice dacă au construit în România și, în funcție de rezultat, să identificăm măsurile care pot fi luate la nivelul fiecărei instituții”, a declarat premierul Nicolae Ciucă.
O precauție necesară, mai ales că și România trăiește cu teama unui cutremur major, iar Bucureștiul este una dintre cele mai vulnerabile capitale europene la acest capitol. Într-adevăr, nu e nevoie de incompetența sau rea-voința unor constructori din Turcia, care să se adauge realității românești că o mulțime de imobile din Capitală nu sunt consolidate sau nici măcar expertizate antiseism.
Mai mult, în panorama
