Curtea Supremă l-a scăpat pe fostul judecător Dan Anton de puşcărie. Inițial „luase” 4 ani!

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României a mai demontat ieri o parte dintre acuzaţiile aduse de procurorii anticorupţie în dosarul în care a fost judecat magistratul-suspendat Dan Anton.

Judecătorul a scăpat de închisoare după ce prima instanţă îl condamnase la 4 ani şi 2 luni de închisoare cu executare. Prin sentinţă definitivă, Anton a fost găsit vinovat de o singură faptă de trafic de influenţă, pentru care a fost condamnat la 2 ani şi 9 luni de închisoare cu suspendare.

Asta în condiţiile în care Anton fusese deferit justiţiei pentru şapte infracţiuni, de la şantaj, dare mită până la violarea vieţii private. În acelaşi dosar, iubita lui Dan Anton, Marina Moglan, a fost şi ea achitată definitiv.

„Este o soluţie nedreaptă! Domnul judecător trebuia, în opinia mea, achitat pentru toate infracţiunile. Mă bucur pentru doamna Moglan, care a fost achitată pentru toate infracţiunile“, ne-a spus Robert Amun­tencei, avocatul lui Dan Anton şi al Marinei Moglan.

În acelaşi dosar a fost achitat şi fostul parlamentar Teodor Haucă, cel care în primă instanţă fusese condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare.

Un afacerist italian Renato Del Gato, a primit doi ani şi două luni cu suspendare, în timp ce Geanina Pre­lipcean, grefier la Judecătoria Iaşi, a fost şi ea achitată pentru fapta de favorizarea infractorului pentru care a fost trimisă în judecată.

De ce a fost condamnat Anton

Singura faptă pentru care Dan Anton a fost condamnat este una de trafic de influenţă pe care ar fi comis-o alături de afaceristul italian Del Gato, căruia i-ar fi promis că poate interveni pe lângă membri ai Gu­ver­nului din Moldova, inclusiv la Vladimir Filat, fostul premier din ţara vecină, pentru a-l ajuta pe italian să demareze o investiţie în Basarabia.

Această acuzaţie a fost doar una din panoplia de infracţiuni imputate de DNA lui Dan Anton, însă pentru care judecătorii de la Bucureşti au considerat că nu sunt suficiente probe ca­re să impună o condamnare.

De pildă, în primă instan­ţă, Anton mai fusese condamnat pentru o faptă de trafic de influenţă, care avea legătură cu soluţionarea favorabilă a unui dosar de la Curtea de Apel Iaşi.

„În cursul anului 2014, ca urmare a faptului că Parchetul de pe lângă Judecătoria Huşi a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a unei persoane (a­vând dublă cetăţenie română şi moldovenească), sub aspectul săvârşirii infracţiunii de contrabandă calificată în formă continuată, o rudă a acesteia a apelat la inculpatul Haucă Teodor pentru ca acesta să îşi folosească influenţa asupra unor magistraţi din ca­drul Curţii de Apel Iaşi, în vederea soluţionării favorabile a dosarului respectiv“, se arăta în rechizitoriu.

Astfel, pe 14 mai 2014, cu ocazia unei întâlniri organizate la un hotel din municipiul Iaşi, la care au participat, printre alţii, Haucă şi Anton, iar acesta din urmă le-a dat asigurări interlocutorilor săi că poate interveni pe lângă cei doi judecători învestiţi cu judecarea cauzei respective, colegi de-ai magistratului.

Anton a cerut în schimb stingerea unei datorii pe care o avea către un avocat, dar şi servicii hoteliere la Chişinău, precum şi plata consumaţiei la un restaurant.

Înalta Curte a dispus clasarea acestor acuzaţii, la fel ca şi a celor de violare a vieţii private, după ce Anton a fost acuzat de DNA că ar fi montat o cameră video în camera fostului soţ al actualei sale iubite.