După Bobotează românii se tratează

* Întâi de toate, urăm azi "La mulţi ani!" în mod special Ionilor şi Ioanelor din întreaga lume (inclusiv purtătorilor de prenume derivate, de la Nelu la Ionescu); ieri a fost altă mare sărbătoare creştină, Boboteaza, de care se leagă şi sumedenie de obiceiuri din popor de o factură mai puţin religioasă; despre ele şi cum le-au respectat românii, în cele ce urmează:

* "Dacă în dimineaţa ajunului de Bobotează pomii sunt plini de promoroacă, vor face multe fructe". Foarte preocupaţi de viitoarea recoltă de ţuică, nenumăraţi săteni şi-au cercetat ramurile prunilor, caişilor şi altor pomi, dar n-au văzut nimic; întorşi acasă au descoperit că doar pufoaicele lor erau încărcate de promoroacă.

* "Cu o seară înainte de Bobotează se scot cărbuni din vatră şi li se dau numele celor din familie; va răposa primul cel al cărui cărbune se stinge primul". Am aflat că diverşi compatrioţi care au ţinut această datină au profitat de neatenţia celor din familie şi au turnat apă pe cărbunii unor mătuşi şi unchi în vârstă, care îi trecuseră în testament.

* "La miezul nopţii, de Bobotează, animalele din gospodării vorbesc cu glas omenesc şi povestesc stăpânilor despre locurile în care au fost ascunse comori". Nea Pandele Cloşcă din Machitori a fost auzit în acea noapte strigând "Animală, spune-mi unde ai pus banii!", dar martorii insistă că, de fapt, discuta cu soacră-sa.

* "În ajun de Bobotează să nu te cerţi, nici să împrumuţi din casă, să-ţi meargă bine". Domnul Aurel Mâţă a sunat la vecinul Anton Pisică şi l-a rugat să-i împrumute o sută până la leafă; Anton a refuzat, ca să-i meargă bine, dar s-a şi certat cu Aurel, ca să nu-i meargă bine, aşa că e pe zero, cu condiţia ca unul dintre obiceiuri să nu fie ceva mai tare decât celălalt şi să-l bată.

* Boboteaza e şi o nouă ocazie pentru fetele de măritat: după tradiţie, tinerele trebuie să fure de la popă crenguţe de busuioc şi să le ascundă sub pernă, să coacă turte cât mai sărate, să le consume, să bea doar agheazmă şi să se culce, să-şi viseze ursiţii. Ieri, mulţi preoţi s-au lăsat jefuiţi de busuioc, ştiind obiceiul, însă au fost dezamăgiţi, aflând că fetele au făcut cu el sos de paste; alţii şi-au apărat busuiocul şi au sunat la 112, spunând că au fost tâlhăriţi. Fetele care au gătit turte sărate n-au putut dormi de sete, deşi băuseră agheazmă, aşa că au intrat în cămară şi s-au aghezmuit până s-au făcut turtă; altele şi-au visat ursiţii, dar azi nu pot ieşi cu ei în oraş, fiind balonate de la turtă şi nevrând să se facă de râsul lumii prin cluburi.