Caută 
2 MIN
Endocardita infecțioasă reprezintă infecția endocardului (stratul intern al peretelui inimii), cel mai frecvent de la nivelul valvelor inimii și mult mai rar de la nivelul septului interventricular, endocardului mural sau al unor dispozitive intracardiace.
Endocardul are rol de protecție, iar infecția acestuia poate avea consecințe grave, potențial fatale, atât la nivelul inimii cât și la distanță de aceasta. În mod obișnuit inima este rezistentă la infecții dacă în sânge ajung accidental bacterii, dar prezența unor factori de risc poate determina infecția cu bacterii sau fungi la acest nivel.
Germenii bacterieni care produc endocardita infecțioasă sunt în principal streptococi și stafilococi, enterococi, Pseudomonas aeruginosa, Clostridium difficile. Cel mai frecvent aceștia ajung în fluxul de sânge de la nivelul cavității bucale sau a tractusului respirator superior și infectează endocardul. Cavitatea bucală conține în mod normal germeni bacterieni, dar aceștia pot trece în sânge odată cu o procedură sângerândă (ex. extracții dentare) sau ca urmare a unei igiene bucale deficitare. Alți agenți infecțioși pot ajunge în sânge de la nivelul pielii, al tractului genito-urinar, al tubului digestiv, unde sunt condiții/leziuni care favorizează infecția și trecerea microbilor în fluxul de sânge.
Prezența factorilor de risc impune măsuri de precauție și profilaxie specifice. Factorii de risc sunt reprezentați de: proteze valvulare, afecțiuni valvulare (reumatismale, degenerative, congenitale, prolapsul de valvă mitrală), malformații cardiace congenitale cianogene, dispozitive intracardiace (defibrilatoare implantabile etc.), endocardită infecțioasă în antecedente, cancere (cancerul de colon), hemodializă, administrare de droguri intravenos, igienă orală deficitară.
Odată ce microbii din fluxul sanguin ajung la nivelul endocardului valvular, acesta se infectează. Apar niște formațiuni aderente la valve, numite vegetații, care se pot fragmenta și pot migra în diverse zone din corp, determinând embolii septice (creier, splină, ficat etc.). Valvele se degradează, rezultând leziuni valvulare severe care uneori impun intervenția chirurgicală de urgență. Alteori, infecția se extinde și la nivelul miocardului (abcese miocardice), evoluția fiind de regulă gravă, spre decompensare cardiacă și insuficiență cardiacă congestivă.
Cele mai frecvente manifestări ale endocarditei infecțioase sunt: febra (apare în peste 90% dintre cazuri); prezența unui suflu/murmur cardiac; semne date de manifestări imunologice ca răspuns la infecție: petesii (pete purpurii), hemoragii sublinguale, noduli Osler (umflături mici și dureroase la nivelul degetelor), pete Roth (mici hemoragii retiniene); semne neurologice (accident vascular cerebral embolic, microabcese cerebrale, hemoragii); alte semne: splenomegalie, paloare, tulburări digestive, manifestări de insuficiență cardiacă, puls neregulat.
De reținut pentru pacienții cu afecțiuni cardiace cu risc: Cea mai frecventă cauză a endocarditei este infecția dentară/bucală. Se recomandă informarea medicului stomatolog despre prezența unei afecțiuni cardiace care predispune la endocardită și consultarea imediată a medicului cardiolog în caz de febră persistentă, respirație greoaie și stare generală deteriorată în timp scurt.
Dr. Maria Gavrilaș, medic primar Cardiologie și Medicină internă, Arcadia
Pentru programări, pacienții au la dispoziție numărul de telefon 0232 920, Call Center Arcadia.
