Fact checking: Ce înseamnă adâncirea canalului Bâstroe? Seacă Delta? Dispar sturionii? Și ce poate să facă România – soluția de compromis. Interviu video

Alfred Vespremeanu-Stroe este profesor univ. la Facultatea de Geografie și coordonează o echipă de cercetători ai Universității București specializați în domeniile Științelor Pământului (direcții de cercetare: Oceanografie, Geomorfologie costieră, Hidrodinamică litorală, Schimbări climatice etc) care desfășoară cercetări în mediile deltaic, costier și fluvial. 

Pentru că știrea privind lucrările de pe canalul Bâstroe a fost mai degrabă abordată politic, am considerat necesară o punere în context și o discuție reală despre fond: ce înseamnă lucrările de adâncire a canalului, ce riscuri reale sunt asupra ecosistemului Deltei Dunării și care este impactul pe care România îl poate controla?

Cum afectează lucrările la Bîstroe Delta. Fact checking

Domnule profesor, ați văzut că, de câteva zile așa, spațiul public este inflamat din cauza unei teme care intră pe domeniul dvs. Vorbim despre Canalul Bâstroe. Eu însămi sunt profană în această temă, de aici și dialogul nostru: sunteți profesor de geografie, cunoașteți foarte bine zona, cunoaște situația. Așa că vă rog mai întâi să plasăm tema: despre ce este vorba în această temă mare a Canalului Bâstroe, un diferend care este vechi, totuși, între România și Ucraina.

Da, e vechi, în sensul că împlinește în curând 20 de ani. Foarte pe scurt, el a fost soluționat favorabil României. Deci e un diferend moștenit istoric, de la Uniunea Sovietică, iar în 2004 România a cerut Curții de la Haga să intervină pentru delimitarea frontierei marine și a șelfului continental, adică a platoului continental și a zonei economice exclusivă între Ucraina și România.

Și după 5 ani de deliberări, în 2009, soluția a fost favorabilă. Teritoriul disputat era foarte larg, vorbim de 12.000 de kilometri pătrați, adică aproape de 3 ori cât Delta Dunării, suprafața sub-aeriană a deltei. Și România a obținut circa 10.000 kmp, adică 80%, deci a fost o soluție complet favorabilă, care s-a bazat pe argumentul corect al statului român că Insula Șerpilor nu este locuită, nu este tipul de insulă care să permită o așezare permanentă. Ăsta a fost principalul argument și atunci lucrurile au curs în favoarea noastră până la un punct, fiindcă după cum știți, ceea ce s-a sondat – și într-adevăr sunt resurse formidabile de hidrocarburi pe acest șelf continental – încă nu este sub nicio formă exploatat.

Dar să sperăm că urmează și pasul acesta. Deci ăsta a fost contextul.

Nu avem nimic să menținem ca pe o frustrare, fiindcă am ieșit bine din problema asta.

Venim în prezent cu această solicitare a Ucrainei adresată Comisiei Europene pentru includerea brațului Chilia și a segmentului Bâstroe, care e ultimul segment la vărsarea în Marea Neagră, în rețeaua europeană de transport naval, tocmai ca să le permită, cel puțin temporar, circulația navelor cu pescaj marin direct către porturile lor. Este vorba de Chilia Nouă și Izmail.

Și aici aflăm și noi din presă că comisarul european pentru Transporturi, care este chiar doamna Adina Vălean, a zis ceva de felul: am primit această cerere oficială, însă acest lucru nu este decizia Comisiei Europene, fără un acord al celeilalte țări riverane, care este România. Ăsta e motivul pentru care am formulat o întrebare clară României, care ne-a răspuns cu toate argumentele de mediu, că nu este de acord și nici nu consideră necesar.

Mai mult, pe spotmedia