Iaşul rutier iese din „Epoca de Piatră”: chinurile facerii pentru două pasaje esenţiale pentru oraş

Implementarea proiectelor europene s-a dovedit a fi o „nucă tare” pentru Primăria Iaşi. Ieşenii au plătit „scump” pentru „banii gratis” de la Uniunea Europeană, una dintre cele mai mari probleme constând în numeroasele întârzieri care au fost pe şantiere. În perioada 2007 – 2015, municipalitatea ieşeană a avut la dispoziţie peste 100 milioane euro din fonduri europene, bani ce au fost „rezervaţi” pe o axă de finanţare specială din cadrul Programului Operaţional Regional. În calitate de pol de creştere, un Iaşi vizionar ar fi trebuit să vină, cel puţin parţial, şi cu proiecte ce ar fi creat un context de dezvoltare inclusiv pentru localităţile limitrofe. În schimb, Primăria a ales să cheltuiască banii în special pe lucrări de infrastructură pe raza municipiului, de la refacerea de străzi şi până la lucrări de o amploare ceva mai mare, respectiv construirea de pasaje rutiere supra- sau subterane.

Contractele de finanţare au început să fie semnate în 2010, iar unele proiecte au fost finalizate pe ultima sută de metri, Primăria fiind pe punctul de a pierde finanţări nerambursabile. Întârzierile în implementare au dat peste cap un oraş ce era din ce în ce mai aglomerat, problemele majore de trafic devenind o obişnuinţă. Au fost şantiere la care termenul de finalizare a fost amânat chiar şi de 10 ori, ceea ce s-a tradus în tăieri de panglici şi cu până la 17 luni de întârziere. Iar autorităţile nu au făcut rabat de festivisme, uitând de tergiversările în derularea proiectelor: ieşeni chemaţi la inaugurare prin afişe lipite prin oraş, sobor de preoţi pentru sfinţire şi declaraţii cu mult patos. În continuarea articolelor cu privire la modul în care s-au cheltuit la Iaşi bani europeni, prezentăm astăzi două „cazuri-şcoală” a căror implementare a fost una tumultuoasă: de la erori de proiectare şi până la lipsa unor decizii ale Primăriei care să fi adus un management mai bun al proiectelor. Este vorba despre construirea primelor pasaje rutiere la Iaşi de după Revoluţie. Astfel de investiţii probabil nu ar fi fost posibile fără oportunitatea accesării fondurilor europene.

Primăria a construit două pasaje: unul subteran şi celălalt suprateran

Prin intermediul a două proiecte distincte, Primăria a construit în perioada 2010 -2015 două pasaje, ambele în partea de vest a oraşului: pasajul subteran Mihai Eminescu (286 metri) şi pasajul suprateran Octav Băncilă (526 metri). În primul rând, trebuie clarificată valoarea fiecărui obiectiv, de-a lungul timpului fiind vehiculate sume contradictorii. Costurile efective de construcţie sunt reflectate în valoarea de inventar a fiecărui pasaj, ce figurează în patrimoniul public al municipiului Iaşi. Astfel, pasajul Băncilă a costat 34,6 milioane lei, dar la această sumă se adaugă lucrări suplimentare la reţele de utilităţi (11,07 milioane lei) şi la sistemul de iluminat public (1,25 milioane lei). Rezultă costuri de 46,9 milioane lei pentru realizarea unui pasaj suprateran de 532 metri (272 metri – sector suspendat, restul fiind trei rampe de acces) cu o singură bandă de circulaţie pe sens. Pasajul Băncilă a făcut parte dintr-un proiect ce prevedea şi asfaltarea mai multor străzi, iar valoarea integrală a lucrărilor a fost de 67,7 milioane lei. În cazul pasajului Eminescu, valoarea ajunge la 37,9 milioane lei (28,3 milioane lei – pasajul şi 9,6 milioane lei – reţele utilităţi şi alte intervenţii).

Pasajul are 286 metri, câte o bandă de circulaţie pe sens şi două rampe de acces. În schimb, valoarea totală a contractului de lucrări a fost de peste 56 milioane lei, în contextul în care proiectul a mai prevăzut asfaltarea unor bulevarde şi înlocuirea unor linii de tramvai. De menţionat că sumele nu cuprind banii achitaţi pentru alte servicii (management, asistenţă tehnică, audit proiect, consultanţă), dar, cumulat, este vorba de câteva sute de mii lei în cazul fiecărui proiect. În acelaşi timp, sumele nu conţin TVA. Proiectele celor două pasaje au fost primele semnate de către Primăria Iaşi în cadrul POR 2007 – 2013, în luna septembrie 2010, dar nu şi primele finalizate: implementarea lor a fost anevoioasă. Pasajul Eminescu a fost inaugurat în decembrie 2014, iar pasajul Băncilă în decembrie 2015. Anterior, ultimul pasaj rutier construit de autorităţi locale şi care a fost inaugurat la Iaşi fusese dat în folosinţă 1987 (un pasaj subteran din capătul cartierului Păcurari).

Pasajul Eminescu, inaugurat cu 17 luni de întârziere

Pasajul subteran a fost construit într-o zonă de maximă importantă pentru oraş: pe sub intersecţia „Fundaţie” ce leagă cartierele Păcurari, Copou, Centru, precum şi zona Gării Iaşi. Pasajul este pe direcţia Păcurari (principala „poartă” de intrare în Iaşi) – Centru şi asigură continuitatea şos. Păcurari cu bd. Independenţei. Anterior, circulaţia era gestionată doar printr-un sens giratoriu şi semafoare, ceea ce crea destule blocaje în intersecţie, mai ales că zona este tranzitată şi de căi de rulare pentru tramvaie. Ideea unui pasaj subteran a fost vehiculată prima dată în anul 2006, proiectul fiind adus în atenţie de un cadru didactic de la Universitatea Tehnică „Gh. Asachi”. Iniţial, s-a propus ca pasajul să aibă câte două benzi de circulaţie pe sens, dar oficialii Primăriei au decis amenajarea doar a unei singure benzi pe sens în contextul proximităţii de monumentul istoric în care funcţionează Bilblioteca Centrală Universitară. În 2007, pasajul încă era la nivel de discuţii şi declaraţii publice, municipalitatea analizând inclusiv ideea unui credit. Un an mai târziu, Primăria a scos la licitaţie proiectarea pasajului şi a decis să acceseze fonduri europene. Conform studiului de fezabilitate, finalizat în aprilie 2009, valoarea estimată pentru construirea pasajului ajungea la 29,4 milioane lei. După semnarea contractului de finanţare europeană (septembrie 2010), au început licitaţiile pentru derularea proiectului, iar cel de lucrări a fost semnat în noiembrie 2011. Iniţial, termenul de finalizare era luna iulie 2013, dar pasajul a fost inaugurat abia în decembrie 2014, fiind semnate nu mai puţin de 10 acte adiţionale. Lucrarea a fost câştigată de o asociere de firme formată din SC Construcţii Feroviare (SCCF) Iaşi şi Loial Impex SRL. Primăria estimase o valoare de 67,2 milioane lei pentru întregul proiect, dar asocierea şi-a adjudecat contractul cu 53,1 milioane lei. Lucrările au demarat efectiv în martie 2012, dar în vara aceluiaşi an au început problemele, după ce liderul de asociere (SCCF Iaşi) şi-a schimbat acţionaratul.

„A fost subevaluată oferta, iar noul constructor (noul acţionar al SCCF, n.r.) a fost pus într-o situaţie delicată. Fiind o companie naţională (Compania în Transporturi SA Bucureşti, n.r.), cu lucrări foarte multe, probabil îşi acoperă cheltuielile financiare de ici-colo, cum toţi îl plătesc. Noi îl plătim la timp, dar din păcate nu a reuşit să termine lucrarea la timp”, declara Gheorghe Nichita, în august 2014, primar al Iaşului la acea vreme. Afirmaţiile lui Nichita veneau după mai multe amânări în finalizarea proiectului. De-a lungul timpului, acesta a fost şi principalul motiv invocat de către Primărie în tergiversarea lucrării: problemele financiare ale constructorului. În decembrie 2013, municipalitatea ia o decizie în premieră în relaţia cu o firmă, când proiectul era implementat la 90%: impune penalizări din valoarea lucrărilor rămase pe fiecare zi de întârziere (0,1%). „Cu cât se lungeşte mai mult, cu atât se plăteşte mai mult. Noi am tot păsuit constructorul. Când au dat de caverne (au fost descoperite unele vestigii arheologice, dar fără însemnătate istorică, n.r.), am înţeles şi am prelungit contractul. Când au fost alte dificultăţi, am înţeles. A fost însă o proastă organizare a lor, la nivel de management”, declara actualul primar al Iaşului, Mihai Chirica, viceprimar la acea vreme. În final, penalităţile aplicate constructorului de către Primărie au ajuns la 199.374 lei. Proiectul a luat o altă turnură în primăvara anului 2014: Primăria a evitat să rezilieze contractul cu SCCF (care deja abandonase şantierul de mai multe săptămâni), dar a decis ca lucrarea să fie finalizată de partenerul de asociere (Loial Impex) al cărui aport anterior fusese doar de a executa marcaje rutiere pe străzile asfaltate prin proiect. La rândul ei, această firmă oferă mai multe termene de execuţie, timp în care Primăria garanta ieşenilor că vor fi respectate pentru ca, în cele din urmă, pasajul să fie inaugurat în decembrie 2014. Iar municipalitatea nu a făcut rabat de festivism: a chemat ieşenii la inaugurare cu afişe lipite prin oraş, a invitat zeci de politicieni şi oficialităţi, iar panglica a fost tăiată de Nichita şi ÎPS Teofan. Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei a ţinut chiar şi o alocuţiune după obişnuita sfinţire alături de un sobor de preoţi. Cele 17 luni de întârziere au însemnat pentru ieşeni problemele majore de trafic aproape în fiecare zi, ce au creat un efect de domino în alte zone. În total, şantierul a fost deschis mai bine de 1.000 de zile (martie 2012 – decembrie 2014). Între timp, pasajul şi-a dovedit utilitatea: traficul este fluidizat în intersecţie, în condiţiile în care zona face legătura între trei dintre cele mai circulate cartiere din oraş. 

Pasajul Băncilă: erori de proiectare au dus la lucrări suplimentare

Pasajul Octav Băncilă este un proiect care este în atenţia autorităţilor ieşene de peste 50 de ani. Ideea construirii unui astfel de pasaj a fost vehiculată încă din anii 1970. Pasajul trece peste calea ferată şi asigură legătura dintre două cartiere destul de populate ale Iaşului (Alexandru cel Bun şi Dacia) cu alte trei zone importante: Păcurari, Copou şi Centru. Înainte de construirea pasajului, cetăţenii din primele două cartiere menţionate puteau ajunge în celelalte zone doar pe două căi principale: una presupunea cozi întinse la o trecere peste calea ferată cu barieră, iar a doua consta într-un pod supraaglomerat, dat în folosinţă în anul 1981, şi pe a cărui structură timpul şi-a lăsat urmele.

Acesta este şi avantajul pasajului Băncilă: a eliminat cele două „dopuri” de trafic şi a creat o legătură rutieră mult mai facilă. În context, demn de menţionat că pasajul Băncilă se află la circa 1 km de pasajul Eminescu, iar legătura între ele este făcută prin str. Păcurari. Contractul de lucrări pentru execuţia pasajului Băncilă a fost semnat în septembrie 2011, la un an după încheierea acordului de finanţare cu UE. Lucrarea a fost adjudecată de Conest SA cu o sumă de 54,8 milioane lei, în condiţiile în care valoarea estimată de Primărie era de 63,7 milioane lei. Nouă ofertanţi s-au înscris la licitaţie, iar preţul cel mai scăzut a fost criteriul de atribuire. Numai că, surpriză, în februarie 2015, când pasajul deja trebuia să fie funcţional (termen de execuţie iniţial: februarie 2014), Conest SA a primit de la Primărie o suplimentare cu 12,9 milioane lei. În acelaşi timp, în urma unor negocieri cu municipalitatea, Conest a renunţat la 3,8 milioane lei din contractul iniţial. Totuşi, în final, lucrările la pasaj au ajuns să coste mai mult (64 milioane lei) faţă de valoarea estimată iniţial de municipalitatea ieşeană. De menţionat că noul cost al lucrărilor s-a încadrat totuşi în valoarea prevăzută în contractul de finanţare europeană (68,1 milioane lei). „Anterior lucrărilor la infrastructura pasajului au fost necesare ample lucrări de relocare a instalaţiilor îngropate. Pentru realizarea acestora a fost executată o săpătură generală de 6 metri adâncime pe toată ampriza străzii Octav Băncilă. Precipitaţiile şi scurgerile de apă de la reţelele vechi decopertate au slăbit terenul de fundare pe toate lungimea rampelor proiectate. De aceea soluţia cu ziduri de sprijin din terenul de fundare a fost înlocuită cu o soluţie clasică de structuri de sprijin cu fundare indirectă din beton armat”, este una dintre explicaţiile Primăriei pentru lucrările suplimentare, explicaţie consemnată în caietul de sarcini al licitaţiei.

Astfel, au fost necesare noi lucrări la rampele de acces, la bretele de acces şi pentru relocarea unei conducte de apă (schimbarea soluţiei tehnice a dus la suprapunerea rampei peste această instalaţie). Despre problemele de la pasaj se ştia încă de la începutul anului 2014, dar Primăria a întârziat cu reproiectarea lucrărilor. Faţă de pasajul Eminescu, în cazul căruia tergiversarea finalizării proiectului a creat mari probleme de trafic, în situaţia pasajului Băncilă problemele de circulaţie au fost de o amploare mai mică, dar au afectat în principal un bulevard important din oraş pe unde este redirecţionat traficul greu. Din punct de vedere tehnic, pasajul Băncilă a bifat câteva premiere pentru Iaşi, precum cea mai deschidere (70 metri peste calea ferată, distanţă între piloni de susţinere) sau primul pod din oraş unde au fost montate panouri fonoabsorbante. De asemenea, faţă de celelalte poduri din Iaşi, pasajul Băncilă este de tip compozit (oţel-beton), fiind conceput ca o grindă continuă. De remarcat că, în decembrie 2015, Primăria nu a mai organizat o tăiere de panglică la pasajul Băncilă, darea în folosinţă a noului obiectiv fiind anunţată doar prin intermediul mass-media.

Corecţii financiare de 6,5 milioane lei

În cadrul celor două proiecte europene au fost aplicate nouă corecţii financiare în valoare totală de 6,5 milioane lei, cea mai mare „amendă” fiind în cazul lucrărilor la pasajul Băncilă (3,4 milioane lei) pentru nepublicarea în jurnalul european a unei erate privind modificarea condiţiilor pe parcursul producerii de achiziţie publică. Însă suma aferentă acestei corecţii a fost rambursată municipalităţii ieşene în urma unei ordonanţe de guvern (14/2013). Pentru o parte dintre celelalte corecţii, Primăria a deschis procese în instanţă, iar pe unele le-a câştigat, dar pe unele le-a pierdut. Cel mai frecvent, autoritatea de management a aplicat sancţiuni întrucât Primăria Iaşi a introdus cerinţe restrictive la licitaţiile organizate în cadrul proiectelor. În implementarea proiectelor au fost implicate nu mai puţin de 10 societăţi: Expert Proiect 2002 (şase contracte în cazul pasajului Băncilă: proiectare, consultanţă în management de proiect, asistenţă tehnică, reproiectare), Medos Construct&Construct (câte două contracte la fiecare proiect – dirigenţie de şantier), Conest (trei contracte, dintre care două la pasajul Băncilă – lucrări de execuţie şi unul la pasajul Eminescu – lucrări de arhitectură), Prim Audit, Afil Audit, Operativ Metalco (publicitate), Pod Proiect (asistenţă tehnică pasaj Eminescu), Street Events (publicitate), Avensa Consulting (consultanţă) şi SCCF (lucrări execuţie pasaj Eminescu). În acelaşi timp, în cazul pasajului Eminescu, a fost semnat un contract şi cu Complexul Muzeal Naţional „Moldova” Iaşi pentru cercetări arheologice. Pasajul Băncilă a fost construit în cadrul proiectului intitulat „Axa de dezvoltare Nord-Sud”, ce a cuprins şi asfaltarea a circa 9 km de străzi. Valoarea totală iniţială a fost de 85 milioane lei, finanţarea nerambursabilă fiind de 54,8 milioane lei, restul banilor fiind asiguraţi de către guvern (12 milioane lei) şi de la bugetul local (1,4 milioane lei). Pasajul Eminescu a fost implementat prin intermediul proiectului intitulat „Dezvoltarea axei de transport est-vest” ce a mai cuprins reabilitarea a trei artere de circulaţie şi înlocuirea unei căi de rulare pentru tramvaie. În acest caz, valoarea totală iniţială a proiectului s-a ridicat la 75,2 milioane lei (48,5 milioane lei – UE, 10,6 milioane – bugetul de stat şi 1,2 milioane lei – bugetul local). Ambele proiecte au fost derulate prin axa prioritară 1 a POR 2007 – 2013.

Grupaj realizat de Alex ANDREI

Acest articol a fost publicat pe www.PressHub.ro şi "Ziarul de Iaşi" în cadrul proiectului „Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination“, cofinanţat de UE prin DG Regio. Informaţiile prezentate nu reprezintă poziţia oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii şi coerenţei informaţiilor prezentate revine autorului şi publicaţiei.