Caută 
4 MIN
Regionala vrea să forţeze în instanţă Iaşul să preia drumurile naţionale 24 şi 28 pe traseul Bucium – C.A. Rosetti respectiv Tomeşti – Valea Lupului. Acestea erau ale Iaşului, dar în 2004, din motive electorale, PSD le-a preluat la Ministerul Transporturilor, pentru a le asfalta chiar înainte de alegeri. Acum, Primăria pare să refuze să le preia înapoi şi să cheltuiască pe întreţinerea lor, pe motiv că Guvernul nu alocă bani pentru terminarea Centurii, iar traficul greu ce e nevoit să tranziteze zona prin oraş este cel care deteriorează cel mai mult carosabilul.
Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere SA, prin Direcţia Regională Drumuri şi Poduri (DRDP) Iaşi, a chemat Primăria în faţa instanţei pentru a o determina să încheie procesele verbale de constatare şi identificare a sectoarelor de drumuri naţionale situate în municipiu.
Acţiunea urmăreşte şi încheierea unui protocol de predare/primire a acestor sectoare de pe DN 24 (care vine de la Vaslui şi traversează Iaşul spre Sculeni), respectiv de pe DN 28 (care vine dinspre Albiţa / Tomeşti şi iese din Iaşi prin strada Canta spre Târgu Frumos).
Din Canta în Cuba
Porţiunile de pe raza municipiului Iaşi au fost transferate DRDP prin HG 733/2004, pe motivul asfaltării lor cu bani de la bugetul naţional, întâmplător sau nu chiar în campania pentru alegerile locale, candidatul PSD fiind atunci Gheorghe Nichita, ce candida după o perioadă de primar interimar desemnat de CL după plecarea lui Constantin Simirad ca ambasador în Cuba.
După ce PSD a câştigat la Primărie, în iunie 2004, dar a pierdut alegerile generale din toamna acelui an, primarul de atunci, Gheorghe Nichita, a amplasat mai multe panouri în care dădea vina pe autorităţile centrale (controlate de coaliţia PDL – PNL) pentru starea proastă a acestor drumuri.
În perioada 2007-2012, aceste porţiuni de drumuri naţionale din Iaşi au fost modernizate cu fonduri de la bugetul naţional, iar Consiliul Local a adoptat o hotărâre în 2015 (cu nr. 291) prin care se declară de acord cu preluarea drumurilor înapoi. Au trecut de atunci doi ani şi jumătate, şi segmentele respective încă nu au reintrat în patrimoniul administraţiei locale.
Regionala de Drumuri precizează, în plângerea depusă la instanţă, că Primăria nu a răspuns solicitărilor sale de a-şi trimite reprezentanţii în teren pentru identificarea segmentelor de drum şi încheierea proceselor verbale. La rândul ei, municipalitatea ieşeană a cerut mai multe documente care fac parte din cartea tehnică a construcţiei – „pe care le-o dau odată cu încheierea proceselor verbale“, ne-a spus directorul Regionalei de Drumuri.
„Vine Curtea de Conturi şi mă ia la întrebări“
Ovidiu Laicu a precizat că solicitarea adresată instanţei nu este motivată de vreo reclamaţie privind starea acestor sectoare de drum, ci de clarificarea statutului lor. „Noi le-am preluat de la ei cu gropi, le-am reabilitat, şi acum ar trebui să le ia înapoi (în patrimoniul Primăriei ieşene, n.r.). Altfel, vine Curtea de Conturi şi mă întreabă de ce nu le-am predat“, a explicat directorul DRDP de ce s-a ajuns la Tribunal.
„Dacă instanţa va decide să rămână la noi, vor rămâne la noi. Oricum, noi derulăm în continuare programul de reparaţii curente“, a mai spus Laicu. El a amintit că administraţia ieşeană oricum intenţionează să preia segmentul de drum de la ieşirea din municipiu şi până la Antibiotice (Valea Lupului), pentru a scurta parcursul birocratic de construire a unor pasarele pietonale.
Deşi HG 733 atribuie DN 24 o lungime de 6 km urbani şi DN 28 10,27 km prin oraş, cererea DRDP menţionează 15,4 km de pe DN 24 şi 17,5 km ca aparţinând DN 28, situaţi în intravilanul Iaşului. „Ieşenii trebuie să ştie că de acest demers sunt legate o serie de probleme stringente sesizate de cetăţeni, precum fluidizarea traficului în municipiu şi reducerea poluării, prin restricţionarea traficului greu“, a conchis directorul general regional al DRDP Iaşi.
Reparaţii pe banii ieşenilor?
Oficialii Primăriei nu au putut fi contactaţi până aseară, însă din declaraţiile anterioare reiese că aceştia au avut în ultimii ani nemulţuimiri legate de CNAIR şi DRDP, pe motiv că aceste autorităţi naţionale sau regionale nu investesc în prelungirea centurii Iaşului pentru a putea devia pe acolo traficul greu ce tranzitează zona, acesta fiind acum nevoit, în mare măsură, să traverseze efectiv Iaşul.
Tergiversările actuale ale Primăriei Iaşi de a perelua aceste sectoare de drum pot fi astfel explicate prin faptul că oficialii municipalităţii refuză astfel să-şi asume cheltuieli de întreţinere a unor artere care sunt în general deteriorate de un trafic greu ce, în bună măsură, nu are legătură cu Iaşul, fiind unul de tranzit.
