Una dintre ele este hipertensiunea arterială, boală care poate fi ţinută sub control în mod normal, dar nu şi în cazul infecţiei cu noul coronavirus. La Iaşi, la peste 70% dintre cei diagnosticaţi cu COVID 19, în fişa lor de observaţie era scris şi HTA, la mulţi însă, pe lângă alte boli asociate.

Victime HTA+SARS CoV2

Un studiu local realizat la Spitalul de Boli Infecţioase Sfânta Parascheva din Iaşi arată că, în perioada 15 martie – 30 iunie 2020, s-au înregistrat 195 de cazuri de infecţie cu SARS-CoV-2 la pacienţi hipertensivi. Potrivit datelor, majoritatea pacienţilor pozitivi cu HTA erau persoane de sex feminin, cu vârsta cuprinsă între 61 şi 70 de ani. Pe parcursul spitalizării, pacienţii au primit tratament specific conform protocolului naţional, dar cu administrare precaută a hidroxiclorochinei, în contextul necesităţii continuării terapiei antihipertensive personale. Evoluţia a fost favorabilă în majoritatea cazurilor, pacienţii fiind externaţi cu test RT-PCR SARS-CoV-2 negativ, deci vindecaţi. Însă 26 de pacienţi au decedat.

“Deşi clinic manifestările COVID-19 sunt dominate de simptomele respiratorii, unii pacienţi au manifestări cardiovasculare severe, iar cei cu boli cardiovasculare subiacente cum sunt hipertensiunea arterială, cardiopatiile sau insuficienţa cardiacă, pot prezenta un risc de deces crescut. Prin urmare, înţelegerea deteriorărilor cauzate de SARS-CoV-2 la nivelul sistemului cardiovascular şi a mecanismelor lor sunt de cea mai mare importanţă, astfel încât tratamentul acestor pacienţi sa fie corect instituit, iar mortalitatea să fie un parametru în scădere. În condiţiile unei traiectorii vizibil ascendente a infecţiei SARS COV 2 şi prevalenţei mari a HTA (26% în populatia general a globului) combinaţia dintre cele două afecţiuni devine o sarcină medicală, socială şi economică copleşitoare. Pe măsură ce pandemia COVID-19 continuă, există un risc din ce în ce mai mare de a copleşi infrastructurile medicale şi de a pune în pericol îngrijirea pacienţilor”, a spus Carmen Manciuc, directorul medical al Spitalului Boli Infecţioase şi unul dintre semnatarii studiului.

ACE2, proteină vitală în reglarea HTA, “anihilată” treptat de SARS COV2

 În cazul pacienţilor tineri diagnosticaţi cu COVID 19, HTA a venit, în numeroase cazuri, ca o surpriză. Mulţi dintre ei nu îşi făcuseră analizele sau controalele anuale nici măcar o dată. De menţionat este faptul că, hipertensiunea, denumită şi ucigaşul tăcut, poate rămâne mult timp asimptomatică până la apariţia complicaţiilor. Aceste complicaţii se pot răsfrânge atât la nivelul inimii, unde pot provoca infarct miocardic, fibrilaţie atrială sau alte aritmii, insuficientă cardiacă, căt şi la nivelul vaselor de sânge determinând tulburari de vedere, tulburări cognitive, demenţă, accidentul vascular cerebral, anevrisme, insuficienţă renală cronică, tulburari la mers prin afectarea circulatiei periferice.

“HTA este o boală cardiovasculară. Se ştie că virusul intră în organism prin ORL, ca poartă de intrare. SARS COV2 se leagă de receptorii ACE2, prin intermediul proteinei spike (S), ca o cheie într-o yală. Acest receptor este exprimat la nivel de plămâni, inimă, rinichi, intestine, ficat, şi nu în ultimul rând se găseşte în cantitate mare la nivelul celulelor endoteliale din vasele de sânge care sunt peste tot în organism”, a mai explicat Carmen Manciuc, directorul medical al Spitalului de Boli Infecţioase. ACE2 este o proteină care se situează la nivelul celulelor şi care, la rândul ei, generează alte proteine. În acelaşi timp, ACE2 este ca o cheie de intrare pentru noul coronavirus în organism, sau cum spun infecţioniştii , o “uşă celulară”.

ACE2 este vitală însă în reglarea proceselor biochimice, cum ar fi tensiunea arterială, pentru că ajută vasele de sânge atunci când există leziuni tisulare. În acelaşi timp ACE2 are efect asupra unei alte proteine ​​numite angiotensină II (ANG II) şi care în absenţa ACE2 creşte tensiunea arterială şi inflamaţia, şi duce la deteriorarea vaselor de sânge. “În cazul COVID-19, ANG II poate creşte inflamaţia şi moartea celulelor din alveole, care sunt esenţiale pentru aducerea oxigenului în organism. Şi aceste efecte nocive ale ANG II sunt reduse cu ACE2. Când virusul SARS-CoV-2 se leagă de ACE2, acţiunea proteinei este „inhibată”, eliminând monitorizarea celeilalte proteine ANG II, pe care o face mult mai disponibilă pentru rănirea ţesuturilor. Această „frânare” poate contribui la leziuni, în special la plămâni şi inimă, la pacienţii cu COVID-19”, a adăugat Carmen Manciuc. Aceasta a mai spus că este important ca cei care se ştiu diagnosticaţi cu HTA, indiferent de gradul bolii, să se protejeze de infecţia cu SARS COV2, iar pacienţii tineri să-şi controleze periodic tensiunea arterială.