Ministrul ar muta Penitenciarul, partenera de călătorii spune că nu e o idee bună

Ministerul Justiţiei (MJ) pune capăt discuţiilor privind o eventuală relocare a Penitenciarului Iaşi. Într-o adresă oficială, autoritatea centrală arată că un astfel de proiect „nu se impune“. Adresa a fost întocmită la doar câteva zile după ce, la Iaşi, ministrul Jus­tiţiei, Tudorel Toader, afirma că el, personal, susţine o eventuală relocare. De remarcat că adresa MJ este semnată de un secretar de stat (Marieta Safta), în numele ministrului. Este exact persoana alături de care ministrul a făcut numeroase deplasări externe, înclusiv în ţări precum Malaezia sau Japonia, despre care mai multe canale media naţionale le-au apreciat ca fiind exagerate, invocând şi o relaţie privilegiată a celor doi.

„Având în vedere investiţiile deja efectuate sau în curs în derulare la Penitenciarul Iaşi, apreciem că relocarea acestuia nu se impune“, se arată în adresa datată 28 iunie.

Cu doar şase zile înainte, Toader declara că susţine mutarea penitenciarelor din zone rezidenţiale în afara oraşelor, fiind întrebat explicit despre cel de la Iaşi. Mai mult, Toader spunea că, în loc să fie modernizate penitenciare vechi de 30-50 ani, mai bine ar fi construirea unor alte unităţi mo­derne. Inclusiv această afirmaţie este contrazisă de adresa MJ: un argument în defavoarea relocării unităţii de la Iaşi vizează tocmai intenţia de a construi în Copou un nou pavilion cu 600 de locuri. Penitenciarul beneficiază de o suprafaţă generoasă: 5,4 ha.

Activele Penitenciarului: aproape 80 milioane lei

În adresa MJ se precizează şi valoarea actuală a activelor Penitenciarului: 79,5 milioane lei. Din această sumă, terenurile şi construcţiile au fost evaluate la 70,6 milioane lei.

Potrivit sursei citate, în 2008 a fost aprobat un Plan Urbanistic Zonal (PUZ) pentru dezvoltarea şi modernizarea Penitenciarului Iaşi, iar, de atunci, au fost făcute investiţii de peste 8,7 milioane lei în infrastructură (bloc alimentar, centrală termică, reţele termice şi apă caldă, reţele apă rece şi cana­lizare), în condiţii de cazare (pa­vilion nou dotat modern cu 200 de paturi şi 11 curţi de plimbare parţial acoperite) şi în siguranţa penitenciarului (împrejmuire interioare şi 10 foişoare, sistem şi centru de supraveghere, sistem de alarmare, senzori de mişcare perimetru etc.).

În adresă sunt invocate şi investiţiile care ur­mează a fi implementate la unitatea din Copou, cea mai importantă fiind realizarea unui nou sector de deţinere cu o capacitate de 600 locuri pentru care există şi alocare financiară în ceea ce priveşte întocmirea studiului de fezabilitate. Mai mult, sunt pre­văzute şi alte investiţii: moderni­zare Pavilion Corp A, consolidare şi supraetajare la Pavilionul dedicat vizitelor, precum şi realizarea unei rezerve de apă şi a unui sistem de puţuri de alimentare. Toate aceste investiţii au fost aduse de MJ ca argument în defavoarea unei relocări a Pe­nitenciarului din Copou.

Argumente

Dar autoritatea centrală nu s-a oprit doar la aceste aspecte, ci a continuat să justifice lipsa de oportunitate a relocării prin faptul că: Penitenciarul nu reprezintă un pericol pentru populaţia din jur („în proximitate există doar două proprietăţi“), actualul amplasament facilitează accesul deţinu­ţilor la activităţi în comunitate, dar şi accesul comunităţii în penitenciar (instituţii sociale, ONG-uri, biserici, culte, aparţinătorii familiilor deţinuţilor etc.), cheltuielile cu prezentarea la instanţe, spitale sau policlinici a deţinu­ţilor sunt minime şi, nu în ultimul rând, există posibilitatea reală de construire („există un PUZ din anul 2008, există studii geologice şi studii hidrologice care confirmă posibilităţile de construire“).

„Pe de altă parte, facem precizarea că, pentru construirea unui penitenciar cu o capa­citate de cazare de 1.000 de lo­curi, într-o nouă locaţie, costurile se ridică la aproximativ 140 milioane euro, suportarea lor nefiind justificată, în con­diţiile în care, la nivelul Pe­nitenciarului Iaşi, sunt în derulare lucrări de investiţii care vizează construirea unui nou pavilion de deţinere, cu o capaci­tate de cazare de 600 de locuri“, se mai menţionează în adresa MJ.

Documentul a fost publicat, zilele trecute, pe site-ul Camerei Deputaţilor sub forma unui răspuns la o interpelare a deputatului Varujan Vosganian, parlamentar ce a solicitat un punct de vedere cu privire la relocarea unităţii din Copou.

La mijlocul lunii iunie, cu ocazia unei vizite la Iaşi, Toader afirma că „este o idee bună, viabilă“, şi a subliniat că el, personal, o susţine. Mai mult, ministrul Justiţiei preciza şi modul în care ar putea fi construit un nou penitenciar, respectiv printr-un parteneriat pu­blic-privat. Primele lucrări de re­construcţie de amploare la Pe­nitenciar au fost făcute în perioada 1980 – 1984.

Publicitate și alte recomandări video