Caută 
Dosarul blocului contestat, de pe strada Bălcescu
Misterul casei de patrimoniu, neelucidat. Autoritățile scot vrafuri de acte vechi
6 MIN
Primăria şi Direcţia pentru Cultură au fost solicitate să prezinte întreg istoricul a două clădiri, dintre care una este sau a fost monument de patrimoniu. Dintre cele două imobile, unul singur mai este în picioare, iar proprietarii lui susţin că nu ştiu să facă parte din patrimoniul naţional.
Confruntarea la care s-a ajuns în instanţa de contencios administrativ a Tribunalului Iaşi între o familie de ieşeni pusă „la umbra“ unui bloc care se construieşte lângă proprietatea lor, pe de o parte, şi nu mai puţin de şapte reclamaţi – de la întreprinzătorul imobiliar până la primarul municipiului Iaşi, Consiliul Local şi Direcţia Judeţeană pentru Cultură – a făcut ieri un prim pas spre soluţionare.
Instanţa a decis, în cazul imobilului ridicat pe strada Nicolae Bălcescu/ Octav Botez, repunerea dosarului pe rol, solicitând mai multe informaţii clare despre două clădiri din zonă. Este vorba despre cea care a fost demolată pentru ca, în locul ei, să fie construit blocul cu patru niveluri şi una vecină, despre care autorităţile susţin că ar fi monument istoric, deşi proprietarii nu aveau cunoştinţă de asta şi şi-au plătit conştiincioşi impozitul.
Trei istorii
Magistraţii au dat un nou termen, până vineri, 14 decembrie, pentru continuarea judecăţii în vederea soluţionării cererii de anulare a autorizaţiei de construire (nr. 235/02.03.2018). Până atunci, Primarul Municipiului Iaşi trebuie să prezinte câte un istoric detaliat al tuturor celor trei adrese administrative (de nomenclator stradal) care apar în documentele aflate la dosar.
Primul este imobilul în litigiu (al SC Auto Trans Com SRL), cel care a existat până în 2015, când a fost demolat, situat pe strada str. Octav Botez nr. 1A, inclusiv documentaţia şi împrejurările solicitării schimbării adresei. Al doilea set de documente vizează imobilul de pe strada Nicolae Bălcescu nr. 17 bis, care în unele documente ale Primăriei figurează la nr. 17 A. În fine al treilea set de documente pe care instituţia primarului le va prezenta instanţei sunt cele privitoare la imobilul reclamanţilor, soţii Andrian, de pe strada Nicolae Bălcescu nr. 17.
Istoricul pentru toate cele trei proprietăţi „va fi extins la întreaga perioadă pentru care pârâta deţine informaţii“, precizează minuta de ieri a instanţei.
Nu în ultimul rând, Primarul Municipiului trebuie să depună „întreaga documentaţie care a stat la baza emiterii autorizaţiei de desfiinţare nr. 311/03.04.2015, documentaţie care se va comunica în mod direct şi reclamanţilor din prezenta cauză, precum şi pârâtei SC Auto Trans Com SRL“.
La rândul ei, Direcţia Judeţeană pentru Cultură Iaşi trebuie să înainteze la dosar întreaga documentaţie deţinută cu privire la imobilul monument istoric situat la adresa din Iaşi, Nicolae Bălcescu nr. 17A, pentru toată perioada în care instituţia deţine informaţii, începând chiar cu data încadrării imobilului în categoria indicată.
O casă cu personalitate
Amintim că imobilul de pe strada Nicolae Bălcescu nr. 17 A a fost cumpărat de soţii Costel şi Gianina Bolobiţă în 2014, de la fiica actriţei Margareta Pogonat, care câştigase un proces de retrocedare cu Primăria Iaşi. În actul de vânzare era trecută adresa str. Nicolae Bălcescu nr. 17, unde însă locuiesc soţii Andrian, cei care au pornit acţiunea în instanţă.
În 2015, imobilul cumpărat a fost dărâmat. Vecinii spun că el a aparţinut bunicilor cunoscutei actriţe, Petru Pogonat fiind avocat şi doctor în ştiinţe juridice, profesor universitar, primar al oraşului pentru scurt timp, după Primul Război Mondial, şi deputat, la un moment dat chiar vicepreşedinte al camerei inferioare a Parlamentului.
17, 17 A şi 17 bis
După izbucnirea scandalului, Costel Bolobiţă, investitorul care a construit blocul în baza documentelor eliberate inclusiv de instituţiile menţionate mai sus, ne-a explicat că a preferat schimbarea de adresă pentru că frontul proprietăţii de la strada Octav Botez este mult mai larg decât ieşirea în strada Nicolae Bălcescu.
Ziarul nostru a mai relatat despre talmeş-balmeşul din hârtiile celor două instituţii privitoare la imobilele situate pe strada Nicolae Bălcescu la nr. 17, A şi bis. Astfel, la Primăria Iaşi există acte potrivit cărora imobilul de la 17 bis (care uneori e şi „A“) este monument istoric, dar proprietarilor li se cere să plătească impozit pe clădire – deşi ar fi scutiţi în acest caz. La Direcţia pentru Cultură, acest imobil – situat în faţa Şcolii Postliceale Sanitare şi despre care proprietarii care l-au obţinut în instanţă (retrocedare) spun că a fost întotdeauna la 17 bis – apare ca fiind monument istoric, deşi nu e marcat ca atare, figurează la altă adresă şi are altă vechime decât cele precizate în cea mai recentă Listă a Monumentelor Istorice, publicată la începutul anului 2016 în Monitorul Oficial. Mai mult, lista respectivă menţionează tocmai casa demolată cu aprobarea Primăriei de către întreprinzătorul imobiliar.
Legat de aceste neconcordanţe, Direcţia pentru Cultură ne-a comunicat că la baza întocmirii listei a stat o altă listă, realizată în 1990 de Oficiul Judeţean al Patrimoniului Naţional din cadrul Complexului Muzeal Iaşi. Acolo este descris imobilul de la nr. 17 bis, dar plasat la 17 A, ca fiind ridicat în perioada interbelică (1933, spun proprietarii), şi nu la începutul secolului al XIX-lea, cum apare în lista oficială şi cum era cel demolat.
Un inventar al monumentelor din Iaşi a fost făcut în 2008, precizează răspunsul Direcţiei pentru Cultură la solicitarea noastră, astfel că fotografiile care prezintă imobilul de la 17 bis îl plasează pe acesta la 17 A. Cât priveşte corectarea erorilor, „la verificarea listelor publicate în anii 2004, 2010, 2015 (în Monitorul Oficial, n.r.), s-au avut în vedere corectarea erorilor materiale care nu au implicaţii juridice asupra statutului monumentelor istorice“.
Pe de altă parte, comasarea Inspectoratului Judeţean pentru Cultură şi a Oficiului de Patrimoniu de la Complexul Muzeal „Moldova“, care a dus la înfiinţarea actualei Direcţii pentru Cultură în 2001, nu a pus la dispoziţia acesteia şi arhiva oficiului. Prin urmare, instanţa urmează „să facă ordine“, nu doar prin hârtiile Primăriei, dar şi în cele ale Direcţiei, care se pare că se bazează în funcţionarea ei doar pe o parte din documentele imobilelor monumente istorice.
Cât priveşte marcarea acestor monumente cu binecunoscuta plăcuţă cu două pătrate suprapuse, acesta este un atribut al primarilor, care trebuie să controleze şi întreţinerea clădirilor de către proprietari. Or, cel puţin pe strada Nicolae Bălcescu, nicio clădire nu poartă un astfel de însemn.
VEDEȚI ȘI:
Blocul ridicat peste monument, în Centru: scrisoare către autorităţile locale
Îți recomandăm
