Caută 
4 MIN
Pentru a nu fi respins rinichiul, Ina Ţurcanu a trecut printr-un program intensiv de şedinţe de plasmafereză, prin care s-au îndepărtat anticorpii: S-a iniţiat şi un tratament special de reducere a imunităţii. În aceste condiţii riscul de infecţie era crescut
Medicii de la Spitalul Clinic „Dr. C.I. Parhon“ din Iaşi au realizat de curând o intervenţie chirurgicală în premieră pentru unitatea medicală, reuşind să convingă organismul unei tinere să accepte un organ transplantat, acest lucru fiind posibil printr-o procedură de plasmafereză. Ina Ţurcanu are 24 de ani, iar din anul 2018 a fost diagnosticată cu insuficienţă renală având nevoie de transplant de rinichi. La început credea că are probleme cardiologice, deoarece avea valori mari ale tensiunii, vomita întruna, iar o dată la două zile, nici nu se putea ridica din pat. După ce a făcut investigaţii cardiologice, medicii au transferat-o la Clinica de Nefrologie de la „Parhon“, bănuind că stările sale au altă cauză. Deşi s-a oferit fratele său mai mic să îi doneze un rinichi, iar ulterior şi mama sa, în corpul tinerei existau anticorpi care i-ar fi respins organul.
„Transplantul renal presupune întotdeauna o compatibilitate între donator şi primitor, iar după ce se realizează acest pas obligatoriu se verifică direct, într-un proces numit cross-match, pentru a vedea dacă nu există un risc major de respingere a rinichiului transplantat. Această analiză este absolut obligatorie şi decisivă, atunci când există un cross-match pozitiv nu poţi face transplantul, riscul de respingere fiind imens. Situaţia era cu totul nefericită pentru că dacă există un cross-match pozitiv de la o rudă care are foarte multe similitudini imunologice vă daţi seama că de la un donator cadaveric, lucrul acesta ar fi fost amplificat, iar tânăra ar fi fost condamnată, eufemistic vorbind, la dializă pentru toată viaţa“, a explicat prof. dr. Adrian Covic, coordonatorul Compartimentului de Transplant Renal.
„Este o noutate pentru că deschide posibilitatea unor proceduri şi în cazurile în care există o incompatibilitate relativă“
Astfel, medicii spun că a fost iniţiată o procedură de „desensibilizare“, încât cu o săptămână înainte de transplant, tânăra a început un program intensiv de şedinţe de plasmafereză, prin care s-au îndepărtat anticorpii deja formaţi şi care ar fi dus la respingerea rinichiului. De asemenea, a fost iniţiat un tratament special de reducere a imunităţii înainte de transplant, problema fiind că acest lucru putea creşte riscul infecţios, medicii povestind că a existat o presiune foarte mare şi asupra echipei chirurgicale. La final, pacienta a primit perfuzii cu soluţii de imunoglobuline, cu scopul de a modifica „recunoaşterea complexă a antigenelor la această situaţie“. „A fost o reducere semnificativă, nu completă, dar s-a prezentat familiei această situaţie şi s-a mers mai departe. Am avut inima cât un purice, nu vă ascundem, însă în cele din urmă nu au apărut infecţii intraspitaliceşti, iar transplantul s-a desfăşurat cu bine. Acum, pacienta are funcţie renală normală şi probabil va pleca acasă în următoarele trei-patru zile. Este o noutate pentru că deschide posibilitatea unor proceduri şi în cazurile în care există o incompatibilitate relativă, un cross-match la limită. Avem în permanenţă candidaţi buni, dar care sunt respinşi în momentul transplantului şi de la donator cadaveric, cross-match-ul fiind incert, astfel încât probabil că vom extinde această procedură“, a completat prof. dr. Adrian Covic (foto).Ina spune că a primit astfel cel mai frumos cadou de ziua ei, fiind chemată pentru operaţie chiar cu câteva zile înainte de a sărbători. Ziua ei de naştere a fost pe 7 noiembrie, iar pe 12 deja avea un rinichi nou. Acum îşi doreşte să plece acasă şi să îşi termine teza de doctorat, fiind asistent de cercetare la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi“. „De când am aflat şi până acum am fost sigură că se va rezolva, mi-am zis că dacă voi ajunge să fac dializă voi trăi aşa toată viaţa, mai greu, mai complicat, dar cu o viaţă cât de cât normală. În tot acest timp cea mai grea a fost aşteptarea, iar acum pot spune că m-am născut a doua oară şi mi-aş dori ca şi alţi pacienţi care aşteaptă un transplant să nu îşi piardă speranţa. Vreau să mulţumesc întregii echipe că mi-au oferit această şansă să trăiesc normal“, a precizat pacienta.
